Exhibition Category: Expoziții trecute

Pandemia a schimbat felul în care ne raportăm unii la alții, la viață, în general, și, poate în cel mai radical mod, a schimbat dinamica scenei performative. Am învățat să ne adaptăm în permanență, să căutăm mijloace noi, să supraviețuim, să găsim căi prin care să putem intra în contact cu publicul, chiar și atunci când pare imposibil. Traversăm o perioadă care a generat incertitudini, neîncrederi, frustrări, dar și o perioadă care a dat naștere unor căutări necesare și unor producții neașteptate, hibride, dovada faptului că teatrul va găsi întotdeauna forme de supraviețuire. Seria celor 4 performance-uri work in progress creart/Teatrelli și spectacolul-aplicație „The Walks” by Rimini Protokoll sunt, fără îndoială, creațiile „încăpățânate” ale acestor vremuri:

Performance-ul colectiv „INT.EXT” a fost conceput într-o perioadă în care sălile de teatru erau închise, fiind construit ca un manifest-declarație, un spectacol de tip guerrillă, prezentat nu pe o scenă, ci în vitrinele galeriei de artă contemporană și design Galateca. Un performance despre statutul artistului independent și despre sensul artei în lumea de acum, modificată fundamental de consecințele generate de pandemie.

Spectacolul „Băiatul văduvă” pătrunde în intimitatea profundă a relațiilor interumane, a stigmatelor sociale și vorbește despre rănile intime și politice ale lumii în care trăim. Pentru că, după această lungă izolare, teatrul poate redeveni și o artă a vindecării.

Instalația-performance „4 Discursuri” a fost concepută ca o expunere polifonică, democratică, menită să chestioneze – cu mijloace specifice – actuala problematică pandemică: individ versus societate versus sistem politic versus politici consumeriste sau militantiste.

Dual – un performance despre prietenie, despre dualitatea ei, despre multiplele fațete ale acestei relații ciudate, în special în contextul schimbărilor comportamentale cauzate de pandemie. O invitație la a privi prietenia dincolo de clișeu și, totodată, o formă de căutare a mijloacelor de expresie artistică.

THE WALKS by Rimini Protokoll, o co-producție internațională în premieră, un spectacol-experiment care redefinește mersul pe jos ca pe un adevărat scenariu teatral. Realizat sub forma unei aplicații pentru smartphone, „The Walks” este o colecție de 9 scurte spectacole audio-ghidate, concepute pentru anumite locuri specifice din orice oraș din lume și o invitație de a redescoperi împrejurimile și de a interacționa cu ele. Vocile, sunetele și muzica transformă, pas cu pas, locuri familiare în decoruri și diferite peisaje în autentice scene de teatru.

Mulțumim artiștilor pentru puterea lor de creație!
Mulțumim fotografilor (în ordine alfabetică) – Bogdan Botofei, Adi Bulboacă, Adi Tudose, Mihaela Tulea – pentru imaginile-document!
Mulțumim partenerilor – de la Goethe-Institut București și Institutul Francez din România la JTI și UniCreditBank – pentru implicare, susținere și, mai ales, încredere!

„Viața contemporană e foarte colorată și uneori frumosul se confundă cu ecranele luminoase, puternic colorate. Artificialul a devenit și este <frumosul> nostru cotidian. Pelicula creată de uleiul ars face același lucru pe care îl face și un ecran, producând o cromatică seducătoare, care te atrage cum te atrage un curcubeu. Doar că, în acest caz,  <frumosul>  este creat dintr-o substanță uzată, dintr-un deșeu”, mărturisește Bogdan Spătaru.

În instalația Dual, Bogdan Spătaru urmărește tensiunile și contrastele care reies din întâlnirea materialelor. Tensiunea aceasta este punctul de legătură cu tensiunea corpurilor în spațiu la întâlnirea cu obiectele din performance-ul despre prietenie DUAL, o producție work in progress Teatrelli. 

Bogdan Spătaru (n. 1981) este artist vizual, scenograf și grafician.

Cât timp petrecem pe zi cu ochii în smartphone? Cum ar arăta o conversație face-to-face cu jumătatea, dacă și atunci când suntem unul lângă altul am vorbi tot prin mesaje? Cât de reală mai este de fapt interacțiunea dintre noi acum, când suntem cu toții imersați în online?

Prin expoziția WE ARE SUPER OK, artistul Mircea Moroianu își propune să radiografieze, cu umor și cu o doză de ironie, alienarea socială prin care trecem acum, în epoca interacțiunii virtuale.

„Când desenez sunt ca un scanner. Desenele mele sunt sinteze și opinii despre ce văd dincolo de primul strat al unui lucru, al unei întâmplări. Așa cum zicea o persoană foarte dragă, desenez idei, nu vaze cu flori. Mă gândesc uneori zile în șir la un desen și – când îl văd suficient de clar – îl desenez în câteva minute”, mărturisește Mircea.

Printre temele abordate în expoziția WE ARE SUPER OK se numără alienarea prin tehnologie, depărtarea de noi înșine, indecizia cronică și adaptarea la o relație toxică.

Instalația video „Are we Super OK?” spune povestea migrației vieții noastre în online și are la bază textul piesei de teatru „Super OK”, scris de Mircea Moroianu și premiat de mai multe teatre din România.

Mircea Moroianu este artist vizual, muzician şi scriitor, iar în prezent lucrează în comunicare, în calitate de copywriter. Desenele sale au fost expuse în galeriile Galateca şi Artfooly, la festivalul Romanian Design Week în 2017 și 2018 şi în Grecia, în cadrul Art Atena.

Fluturi et al. reprezintă o colecție de lucrări audio-vizuale de explorare a meta spațiului modelelor teoriei haosului. Din fundalul unor traiectorii care pot părea haotice se dezvăluie formațiuni care invită la introspecție; în ciuda sensibilității sistemului, din orice punct începe să fie parcurs, acesta pare să evolueze similar, dar nu identic.

Descrierea titlului:
În punctul de origine al Teoriei Haosului stă Edward Lorenz, un meteorologist care face o încercare de a simula un model simplificat al condițiilor atmosferice. În ciuda faptului ca nu și-a atins scopul, ecuațiile pe care le-a folosit au dat naștere unui model grafic alcătuit dintr-o serie de traiectorii ce amintesc de o pereche de aripi. În cultura pop, filme precum Jurassic Park (1993) și The Butterfly Effect (2004), precum și numeroase lucrări literare au popularizat sintagma “butterfly effect”. Titlul, Fluturi et al., juxtapune două laturi ale unei chestiuni obscure ce ține de teoria matematică – ca practică academică și cultura populară – ca mediu de difuzie și popularizare a unor concepte avansate.

O expoziție satelit a festivalului de artă și tehnologie NOVA care i-a reunit la București pe unii dintre cei mai inovatori artiști ai momentului, dintre aceștia Joan Fontcuberta, Paula Vitola sau memoryMechanics.

Sebastian Comanescu este designer computațional / new media artist și lucrează în București. A absolvit cursurile Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu în 2018, iar în prezent studiază Tehnologii Interactive pentru Artele performative și Media în cadrul Centrului CINETic al UNATC București. A lucrat ca designer în Bucuresti și Londra și a avut colaborări în Polonia și Olanda. Lucrările sale au apărut în expoziții colective internaționale (Ars Electronica Festival) și locale (BIOS, Romanian Creative Week). În 2020 a înființat propriul studio care practică o abordare bazată pe cercetare în dezvoltarea de proiecte de design, architectură si New Media. La baza metodologia de lucru preia si analizează forme și fenomene naturale care mai apoi sunt traduse în design-uri informate pe baza unui proces de lucru computațional.

Multă vreme, lumea a fost privită – și creată – din unghiul vizual al bărbaților.

EUNIC România propune o schimbare de perspectivă și vă invită să priviți prin ochii femeilor, mai precis prin lentila camerei de filmat și prin realizările unor regizoare, scenariste și producătoare de seamă, care au marcat industria cinematografică. Prin acest eveniment, ne dori să echilibrăm balanța genurilor în creația artistică, dând nu doar Cezarului, ci și femeii ce este al … tuturor.

Cinefemina este o recunoaștere a excelenței artistice a femeilor, dar și o salvare de la uitare a unor nume marcante, care, încă din perioada filmului mut, au contribuit la nașterea și maturizarea celei de-a șaptea arte. În fond, artele au fost dintotdeauna patronate de Muze, nu ?

Prima ediție a festivalului CINEFEMINA, organizată de EUNIC România, în parteneriat cu creart, în Grădina cu Filme – Cinema & More, în periada 8 – 18 iunie 2021, este completată de o expoziție de portrete dedicate regizoarelor incluse în program, precum și de un trailer de prezentare a festivalului.

„INEVITABIL reprezintă un amalgam de trăiri dintr-o perioadă lungă, incertă și apăsătoare. Ilustrațiile acoperă un spectru larg de sentimente personale transpuse vizual într-o formă clară, repetitivă, dar, totodată, cu accente și dinamici variate. Asemănătoare sau diferite, fiecare inimă redă întâmplările unei zile din izolare.” – Denisa Berceanu

„INEVITABIL este o amprentă lăsată într-un cocon sub o pernă din 2020, într-un apartament dintr-o lume care a trăit la unison un atac de cord spiritual. Paletar intim al stărilor de spirit de la alb la negru cu valoare de ‘puncte comune’, hașurate într-un ciclu de regenerare propriu.” – Cristina Milea

Denisa Berceanu (n.1994) este artist vizual independent. A studiat la liceul de Arte Plastice “Romulus Ladea” Cluj-Napoca, a absolvit Universitatea de Artă și Design (UAD) – secția Sculptură, a studiat scenografie în cadrul Universității de Arte Târgu-Mureș. A colaborat cu Teatru Național Târgu-Mureș – Compania Liviu Rebreanu, Asociația Animact (Teatrul Ariel), dar și pe plan independent, semnând scenografia mai multor spectacole realizate în colaborare cu Adonis Tanța.

Cristina Milea este creatoare de costume și decoruri. Deține un master în Reciclare artistică din 2010. În 2020 a fost distinsă cu premiul UNITER pentru „Cea mai bună scenografie ”. După 12 ani de experiență în spațiul teatral (peste 65 de producții), ea și-a redirecționat căutările artistice către noi forme de expresie: tehnici experimentale de reciclare creativă aplicate pe costume. Drept urmare, a creat o platformă numită ȘARLATAN, unde comentariul social se întâlnește cu arta vizuală.

Expoziția a avut loc în contextul performance-ului work in progress 4 DISCURSURI: Olga Malâșeva / Nicoleta Lefter / Vlaicu Golcea / Mihai Păcurar, după „Free Hugs” de Olga Malâșeva / traducerea: Raluca Rădulescu

MON CABARET NOIR – un spectacol de cabaret burlesc de Răzvan Mazilu

Fotografiat de: Mihaela Tulea, Florin Bondrilă, Dragoș Toader 

Cu ocazia premierei producției-eveniment „Maria de Buenos Aires”, un spectacol de Răzvan Mazilu, pe muzica lui Astor Piazzolla, înainte de a intra în spațiul Teatrelli și în atmosfera poetică a orașului Buenos Aires de la începutul secolului 20,  Galeria creart a invitat publicul să intre în universul altui spectacol de excepție semnat de Răzvan Mazilu și, totodată, în lumea cabaretului berlinez din anii 1920, acolo unde nimic nu este prea bizar și totul este permis pentru experimentare.

Mon Cabaret Noir este un demers unic, complex și emoționant. Pornește de la povestea Anitei Berber – dansatoare, coregrafă, actriță și fotomodel de mare succes din anii 1920, epoca de aur a cabaretului. Deloc cunoscută la noi, a fost o personalitate avangardistă, rebelă și excentrică, cu un destin demn de un scenariu de film. 

„Mon Cabaret Noir provoacă prin erotism și sondează părțile întunecate ale personalității noastre. Provoacă, în primul rând, ideea de libertate – aș putea spune că este o pledoarie pentru libertatea ființei, o ființă scuturată de toate prejudecățile și toate regulile pe care societatea le impune. Este foarte bine documentat și, nu în ultimul rând, îmi place să cred, temele și ideile din spectacol ating niște corzi neștiute sau uitate din sensibilitatea spectatorilor.” – Răzvan Mazilu

Cu: Răzvan Mazilu, Ilona Brezoianu, Anca Florescu, Alina Petrică, Ana Bianca Popescu

Costume: Răzvan Mazilu / Decor: Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru

O producție TEATRELLI (2015)

Stay safe, stay apart, but reconnect in light!

De Crăciun simți mai mult decât oricând nevoia de a te reconecta cu cei dragi. În acest an plin de incertitudini, suntem nevoiți să stăm departe fizic și mai aproape în suflet. Dar lumina aprinsă în fiecare casă ne reconectează și ne dă speranță. 

Lumina – un simbol al începutului și al sărbătorilor de iarnă. Ne invită să privim spre viitor, la zilele ce vor veni și la bucuria de a trăi. Am creat special pentru Galeria Creart o instalație de lumină – o galaxie de speranțe – care ne amintește că suntem împreună, parte din univers, oriunde ne-am afla. 

Este invitația noastră ca în vremuri în care nu putem călători fizic, să ne lăsăm purtați, în visare și în lumină, spre stele. Să aprindem scânteia din suflet și să ne lăsăm călăuziți nu de întuneric, ci de forme de lumină, concretizate în obiecte de design.

Despre WOOBA:
Toate pasiunile noastre se reflectă în stele. Creăm instalații de lumină și construim în același timp un brand sustenabil, bazat pe principiile economiei circulare. Proiectăm obiecte urbane, geometrice, pentru a satisface cele mai importante tendințe actuale în materie de gust şi stil. În acest proces, dezvoltăm un lanț economic local de impact, folosind materiale reciclate din lemn şi îmbinări din plastic biodegradabil, realizate prin tehnologie 3D. Aşa am creat WOOBA – o nouã formã de luminã. Lumină pentru suflet. Lumină pentru viitor. 
https://wooba.ro/

Ador să fac fotografii și să petrec timp cu familia și prietenii. Dacă aș descrie munca mea, aș folosi aceste trei cuvinte: ochi-inimă-creier. Sunt o fire curioasă, iar aparatul foto îmi este partener în căutarea frumuseții și în a arăta lumea prin ochii mei. Sunt destul de norocoasă să pot aloca timp suficient proiectelor personale, călătoriilor și colaborării cu o echipă de oameni minunați. Fotografia mea este despre stare, despre sentiment și căutarea detaliilor în imagini care să surprindă estetica umană – relația dintre uman și mișcare. (Mihaela Tulea)

„Teatrul este refugiul meu, locul de unde plec mai bogată sufletește, unde pot jongla cu timpul, un spațiu în care magia te cuprinde sub toate aspectele. Sunt piese pe care le-am revăzut de zeci de ori (fără exagerare), revelația lumii invizibile suflându-mi des în ceafă”, spune Mihaela. Apropierea de seducția involuntară a actorului, de mistica rolului și fascinația limbajului face ca fotografia Mihaelei să recompună sensul și emoția întâlnirii cu scena. (Eugen Rădescu)

Născută și crescută în București, Mihaela Tulea este un creator de imagini, stilul ei fiind unul bazat pe emoția umană și povestirea expresivă. Legătura dintre subiect și fotograf definește munca ei. Ea creează imagini pentru diferite companii, teatre și publicații. De asemenea, lucrează mult pe zona de fotografie de portret. A câștigat numeroase premii la concursuri de fotografi, precum: concursul ”Se caută fotografia lunii februarie 2014”, cu tema ‘’Fotografia alb-negru’’, organizat de Nikonisti, Malta International Photo Award 2018, Imagine Timișoara Festival  2019 –  secțiunea Portret etc. Lucrările ei au apărut în diverse publicații și pe diferite site-uri: Nikon Pro Magazine, Forbes, Avocați de top, TV Mania, Theatre Public (Franța), Nikonisti.ro etc. A expus la Galeria Odeon, Palatul Șuțu, în cadrul festivalului Reforma Photo Days 2 (la Atelier 030202), la Galateca – galerie de artă contemporană și design.

Eugen Rădescu este manager cultural și curator, specializat în relativism moral. A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1 (2005), al expozițiilor “How Innocent Is That?”, „Common Nostalgia” la Pavilion, “Hidden Shadows/Roma stories” la Mobius Gallery, București. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale și președinte al board-ului organizațional BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York (SUA). A ținut numeroase conferințe la diverse instituții, printre care apex (New York), Badischer Kunstverein (Karlsruhe), Casa Encedida (Madrid), Paris Photo (Paris),  Gulbenkian Centre (Lisabona), Kunsthalle (Viena). A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin și “QUEER. Istorii ilustrate” la Black Button Books, București. Este lector la Universitatea din București și profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Locuiește și lucrează în București.

„Safety Room presupune existența unui spațiu aseptic, nealterat de fluxul știrilor false. Posibil doar în situația unei decuplări totale față de orice sursă de informare – mass media, online, mouth to mouth, etc. – acesta se afirmă doar ca „stop joc”, nu ca soluție definitivă. Ferit fiind de „contaminare”, există însa riscul alienării, al ieșirii brutale din scenă, al părăsirii lumii așa cum este și o știm în momentul de față. Lipsa informației, a celei corecte, desigur, poate genera anomalii regretabile și uneori greu remediabile, dacă nu chiar imposibil de remediat. Prin urmare, Safety Room NU este o soluție! Este doar un moment de respiro, util pentru analiză și reflexie.“ (Cătălin Burcea)

„Cătălin Burcea analizează conceptual non-acțiunea produsă de imposibilitatea certitudinii. Imposibilitatea predicţiei implică imposibilitatea principială de a distinge. Pe de altă parte, siguranța creează propriile probleme. Burcea ridică semne de întrebare și pune în dezbatere chiar mecanismele societale acceptate, care produc adesea erori. Abordarea conceptuală a lui Cătălin Burcea este în permanență ‘time-specific’. Mereu conectat socio-politic, întotdeauna atent la reactivitatea societală.” (Răzvan Ion)

Cătălin Burcea este artist vizual. A expus, printre altele, la New York Foundation for the Arts (NYFA); Bienala JCE (6) – Beffroi de Montrouge, Paris; AltroQuale, Jesi, Ancona; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Victoria Art Center, București; Galeria Calina, Timișoara; ARCUB Gabroveni, București; Alert Studio, București; VIENNAFAIR, Viena; Contemporary Art Ruhr, Essen; Centrul de Artă Contemporană Castel Ujazdowski, Varșovia; Galeria Spațiu Intact, Cluj-Napoca; Knoll Gallery, Viena. Este co-fondator și coordonator de proiect la ALERT Studio (White Code), București. În 2018 a fost selectat să reprezinte România în expoziția “How We See Things”, organizată de Ambasada Austriei la București, prin Forumul Cultural Austriac, cu prilejul Președinției Austriei la Consiliul Uniunii Europene. Trăiește și lucrează la București.

Răzvan Ion este teoretician, curator și manager cultural. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev etc. A ținut prelegeri și conferințe la diferite instituții academice și de artă precum: Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisabona; Casa Encedida, Madrid etc. Este co-fondator al Bucharest Biennale, Pavilion Journal și Reforma Photo Days (împreună cu Eugen Rădescu). Ca artist a expus în Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery – Belgrad, Muzeul Național de Artă – Cluj-Napoca, ICA – București, NY Experimental Festival, InterFACES – Bangkok, Centro Cultural del Matadero – Madrid, Going Public – Milano, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, Muzeul Național de Artă – Timișoara, ICA Budapesta, New Langton – San Francisco etc. A fost profesor la Universitatea București, unde a predat un curs de gândire critică și studii curatoriale. Recent a curatoriat Bucharest Biennale 8, împreună cu Beral Madra. Este coodonator și curator șef al creart Gallery din 2017. Este fondatorul Spinnwerk – Kunstverein Wien. Trăiește și lucrează la Viena și București.