Exhibition Category: Expoziții trecute

”Postponed Tomorrow” vorbește în primul rând despre Impas. Despre incapacitatea de a lua cea mai potrivită decizie într-un moment critic. Mă refer la apariția unui blocaj care rezultă, în mod paradoxal, nu din cauza vreunui handicap de ordin fizic sau intelectual ci dintr-un „prea plin” de posibile. A comunica este vital, însă într-un context social „plin de comunicare” zgomotul generat de acesta anulează orice efect al comunicării. Prin urmare, a alege un mesaj simplu, clar, puternic și eficient devine o treabă din ce în ce mai complicată. A nu ști ce să alegi mai întâi și mai repede, să spui pentru că toate lucrurile „importante” sunt la fel de importante, a fi obligat să alegi un singur lucru de zis tocmai ca mesajul să poată produce efecte, creează un fel de „paralizie” egală cu nonacțiunea. Această incapacitate de a decide corect în regim de urgență este rezultatul unui cumul de factori tipic umani: amânări, îndoieli, vulnerabilități, temeri diverse, dar, mai ales, teama de a nu greși…” (Cătălin Burcea)

„Cătălin Burcea analizează conceptual nonacțiunea produsă de imposibilitatea certitudinii. Imposibilitatea predicţiei implică imposibilitatea principială de a distinge.Pe de altă parte, siguranța creează propriile probleme. Burcea ridică semne de întrebare și pune în dezbatere chiar mecanismele societale acceptate care produc adesea erori. Abordarea conceptuală a lui Cătălin Burcea este permanent ”time-specific“. Mereu conectat socio-politic, întotdeauna atent la reactivitatea societală.” (Răzvan Ion)

Cătălin Burcea este artist. A expus printre altele la Bienala JCE (6), Beffroi de Montrouge, Paris; AltroQuale, Jesi, Ancona; National Contemporary Art Museum, Bucharest; Victoria Art Center, Bucharest; Galeria Calina, Timișoara; ARCUB Gabroveni, București; Alert Studio, București; VIENNAFAIR, Viena; Contemporary Art Ruhr, Centrul de Artă Contemporană Castel Ujazdowski, Varșovia; Galeria Spațiu Intact, Cluj-Napoca; Knoll Gallery, Viena. Este co-fondator și Coordonator de Proiect la ALERT Studio (White Code), București. Recent a fost selectat să reprezinte România în expoziția “How We See Things”, organizată cu prilejul Președinției Austriei la Uniunea Europeană. Trăiește și lucrează la București.

Răzvan Ion este artist, curator și teoretician. A expus în cadrul Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery – Belgrade, National Museum of Art – Cluj, ICA – Bucharest, NY Experimental Festival, InterFACES – Bangkok, Centro Cultural del Matadero – Huesca, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, National Museum of Art – Timișoara, ICA Budapest, New Langton – San Francisco, Constanța Art Museum etc. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. A ținut conferințe și prelegeri în cadrul a diferite instituții de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. A publicat în diverse cărți și reviste. Prima carte de artist i-a fost publicată în anul 2004. A editat mai multe reviste și cărți cea mai recentă fiind “Architectural Economy of a Biennial”. Este profesor la Universitatea din București unde predă studii curatoriale și gândire critică. Recent a fost numit curator al Bucharest Biennale 8, alături de Beral Madra.

Un eveniment paralel Bucharest Biennale 8.

“Petra Martin pune în discuție așteptarea ca mecanism de tranziție, de reflecție înaintea unui moment inevitabil, dorit sau nu. Pentru Martin obiectul capătă un concept diferit și repune în discuție așteptarea ca reflecție a imposibilității de a controla cursul evenimentelor. Lumea este o mare sală de așteptare compusă din micro-așteptări inserate în propria substanță.” (Theodor Moise)

“Waiting Time este un proiect care cercetează suspendarea unor momente și analiza unor acțiuni simple, precum statul pe scaun sau într-un pat. Scaunul reprezentat este locul în care bunicul fuma țigară după țigară, dilatând timpul, amânând, așteptând; patul este locul în care a stat întins în ultimele zile din viață. Astfel, scaunul și patul nu mai pot fi detașate de semnificația universală pe care o capătă – deși legate de un loc și o persoană concretă, ele devin obiecte-cheie și pretexte de meditație asupra vieții în general.” (Petra Martin)

Petra Martin (n. 1997) este artist și grafician. A expus la Fundația Culturală Ilfoveanu, Universitatea de Arte București ș.a. Realizează work-shop-uri educaționale și a creat grafica pentru diverse proiecte. Recent a fost selectată în expoziția „Junge Rumänische Plakatkunst” la Fantom, Berlin.Trăiește și lucrează la București.

Theodor Moise (n. 1996) este artist, graphic designer și curator. A expus în diverse contexte, a editat și ilustrat cărți și reviste. Recent a fost selectat în expoziția „Junge Rumänische Plakatkunst” la Fantom, Berlin. A expus la Galeria creart București, Muzeul Ianca, Universitatea Națională de Artă București și Muzeul de Artă din Cluj. Este graphic designer permanent al Galeriei creart București și al Bucharest Biennale. Din 2017 este assistant curator al Bucharest Biennale 8. Trăiește și lucrează la București.

“În lucrările lui Gabi Stamate intuiești imediat șarmanta și voluptoasa lui apăsare spre lucrurile urbane, de aici, de aproape, din locuri gri și umede, cimentate cu amintiri. Gabi este preocupat de așezare, locuire, de urbanul acela al înstrăinării – orașul/orașele acelea care te fac să te simți un străin. Identitatea unui spațiu este legată de percepția și de semnificația acestuia pentru componenta umană. Lipsa identității înseamnă lipsa atașamentului populației și a diversității de experiențe ale unui loc. Aceasta se asociază cu noțiunea de non-spațiu, adică inexistența unei legături între locul fizic și semnificația acestuia, legătură în contextul nivelului cultural și emoțional. Trăitul în aglomerație te poate lăsa fără memorie, așa cum o și poate stimula cel mai bine, iar lucrările lui Gabi Stamate invocă exact acest vestigiu: memoria ca istorie personală.” (Eugen Rădescu)

“Sănătatea, achitarea facturilor şi ceva în plus, pentru cărţi şi o sticlă de vin, consider că este suficient(ul). A nu deţine provizii sau economii este preţul libertăţii mele. Plec cînd vreau, vin cînd vreau. Să nu te ştie nici vîntul, nici pămîntul. Detartrez closetul sau nu. Şi îl rog pe Dumnezeu, ca atunci cînd va fi să fie, s-o facă din prima.” (Gabi Stamate în re-forma.ro)

Gabi Stamate s-a născut în oraşul Ploieşti, România, în anul 1958. De-a lungul timpului s-a interesat constant de studiul şi înţelegerea limbajului vizual şi a frecventat diverse forme de şcolarizare artistică. Este absolvent de regie de film şi master în artă murală, rută laică. A expus în spații precum Atelier 030202, Calina Gallery, Mora Art Center, Alert Studio etc. A ținut numeroase conferințe și a fost publicat în diverse ziare și reviste. Preocupările sale artistice vizează, deopotrivă, atît aspecte teoretice legate de domeniul filosofiei artei cît şi experimente în zona foto/video, instalaţie şi new media. Din anul 1978 trăieşte şi lucrează în Bucureşti.

Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii in științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “presently i have nothing to show and i’m showing it!” și „Common Nostalgia” la Pavilion, București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele „Franchise” și „Unsolicited Proposal Program”. A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Universitatea de Arte, Cluj. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.

“Feeding Idle” este un proces sistematic de ansamblare a unui singur obiect repetat in mod obsesiv pentru a obtine o ritmică mentală ritualică. “Feeding Idle” cercetează minuțios hibridizarea identității unui obiect, prin replicarea acestuia într-o cadență cvasi-iconografică. Tetina de silicon își anulează caracterul util de obiect folosit in hranirea nou-născutilor și devine componenta unui mecanism semiotic.” (Martin Balint)

“Serialitatea devine concept. Balint ne amintește că modul de reproducere a obiectelor industrial fabricate este un act de critică a supraviețurii prin capitalism. Obiectele aparent banale devin operă de artă, ne amintesc de schimbarea modului de analiză și ne ridică semne de întrebare. Semne de întrebare care devin baza gândirii critice și a practicii artistice a lui Martin Balint.” (Răzvan Ion, extras din textul “Martin Balint – Feeding Idle”)

Martin Balint este artist și designer. A studiat New Technologies for the Arts la Accademia di Belle Arti în Veneția. A primit National Art Prize of MIUR în 2003 (Italia) și grant-ul Bevilacqua La Masa Foundation în 2004. A participar în evenimente colaterale la Biennale di Venezia în 2005 și 2007, la OPEN – International exhibition of sculptures and installations (edițiile 11, 12 și 14) și la Manifesta 7 (2008). A fost pe lista scurtă a Arte Laguna Prize (2008) și Francesco Fabbri Art Prize (2014) – unde a primit mențuinea juriului. A primit un grant al Muzeului Național de Artă Contemporană București pentru expoziția SenzArt în 2014. În același an i-a fost decernat premiul Internetics pentru Best Interactive Brand Experience and Best Use of Technology. Martin Balint este unul dintre fondatorii grupului artistic CREAM (Creativity And Research in Arts and Media). Trăiește și locuiește la București.

Răzvan Ion este artist, curator și teoretician. A expus în cadrul Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery- Belgrade, National Museum of Art – Cluj, ICA – Bucharest, NY Experimental Festival, InterFACES – Bangkok, Centro Cultural del Matadero – Huesca, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, National Museum of Art – Timișoara, ICA Budapest, New Langton – San Francisco, Constanța Art Museum etc. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. A ținut conferințe și prelegeri în cadrul a diferite instituții de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. A publicat în diverse cărți și reviste. Prima carte de artist i-a fost publicată în anul 2004. A editat mai multe reviste și cărți cea mai recentă fiind “Architectural Economy of a Biennial”. Este profesor la Universitatea din București unde predă studii curatoriale și gândire critică. Recent a fost numit curator al Bucharest Biennale 8, alături de Beral Madra.

“Why go outside when everything happens inside my head” este un monolog vizual despre conflictul dintre a fi vizibil, abordabil, cu bateria plină la telefon și mereu funcțional emoțional. Prin contrast, există reprezentarea vulnerabilității, a fricii, a conflictului interior într-o imagine de plastic, hârtie și burete, în mișcare. Spațiul este umplut cu hârtie pe care artista scrie tot ce îi trece prin cap pe parcursul unei zile, un fel de exercițiu dadaist, dicteu automat, care fură privirea fără să te lase niciodată să vezi detaliile. O reprezentare frivolă – WOW, FUN, LOL – ușor de digerat, ușor de uitat, a vieții invizibile, care se consumă dincolo de ecranul telefonului și a calculatorului, dar niciodată complet în afara lor.

Andreea Chirică este artist și ilustrator de romane grafice. A publicat primul roman grafic „The year of the pioneer” în 2011, cu care a participat la Comicon New York și Barcelona. A colaborat în multiple rânduri cu revista DOR, Scena9, iar recent a ilustrat colecția de eseuri a lui Răzvan Exarhu. A participat la expoziția internațională ComiXConnection, a expus la MNAC în cadrul expoziției “Shrinking Cities”, la Muzeul Bucureștiului, la Salonul European de Bandă Desenată 2016, Centrul de Artă Mora. “Home Alone”, cea de-a doua ei carte a fost selecționată pentru expoziția principală din cadrul “Romanian Design Week” si a castigat premiul pentru ilustratie in cadrul concursului “Cele mai frumoase carti din Romania”. Urmează să expună la Cluj în galeria Visual Kontakt. Publică un desen pe zi pe instagram.com/persoana_fizica.

Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii in științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “presently i have nothing to show and i’m showing it!” și „Common Nostalgia” la Pavilion, București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele „Franchise” și „Unsolicited Proposal Program”. A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Universitatea de Arte, Cluj. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.

„De ce să ne imaginăm noi constelaţii? Oamenii au fost dintotdeauna fascinaţi de haosul feeric al cerului ȋnstelat şi au ȋncercat să introducă un sens, o ordine ce poate fi numită şi recunoscută pentru a-şi apropia acest univers enigmatic.

Fiecare cultură şi-a creat propriul set de constelaţii pe baza propriei mitologii. Aceste figuri stelare, imaginar conturate, au presupus de la ȋnceput un raport cu destinul uman, ȋn special constelaţiile zodiacale. Credem că ȋncă există o atracţie pentru interpretările astrologice oricât de ştiinţifică a devenit cunoaşterea lumii noastre.

De ce să nu putem atunci să trasăm şi alte constelaţii care să exprime dorinţele şi speranţele noastre? Un gest simbolic de trasare a propriului destin reflectat ȋn stele.

Harta cerului a fost de mult ȋntocmită, definită şi redefinită pe masură ce cunoaşterea noastră s-a extins. Această cartografiere ȋşi are propria istorie, ȋn prezent fiind recunoscute 88 de constelaţii de către Uniunea Astronomică Internaţională. Nu propunem o redare telescopică a cerului ȋnstelat, ci o configurare aleatorie de “stele” ce pot fi unite ȋn jocul imaginaţiei fiecăruia ȋn dorinţa de descriere sau rescriere a propriului destin.”

*Referinţă muzicală: Björk – Desired Constellation

Mădălina Teler este designer ceramist, iar de la începutul lui 2013 a lansat propriul studio – De Ceramică. Pasiunea ei pentru formele de porțelan se manifestă încă de la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, din București, unde a absolvit specializarea ceramică. A urmat Facultatea de Arte Decorative și Design (Universitatea de Arte Bucuresti) – secția ceramică, iar la master, tot la UnArte, a virat spre design interior. Un an din timpul facultății l-a petrecut la Universitatea Sorbonne din Paris.

Alina Turdean este arhitect de interior cu o înclinație în design de obiect. A câștigat premiul I la Concursul de mobilier de avangardă 2012. Utilizează motive tradiționale românești și geometrie simplă sau organică traforate în diferite tipuri de metal. Un an din timpul facultății l-a petrecut la Roma, în cadrul Universității La Sapienza, la Facultățile de Arhitectură Valle Giulia și Ludovico Quaroni.

„Albul este culoarea absolută care reflectă lumina în mod egal pe toată suprafața de undă a spectrului, creând senzația spațiului continuu. Suma tuturor culorilor sau absența lor generează albul. De aici obsesia vopsirii tuturor lucrurilor în mod abuziv. Fie ca este vorba de fotografie, desen, pictura sau obiect, toate reflectă aceasta idee. Hegel argumentează că „personalitatea se exprima în totalitatea acțiunilor și produselor sale”. „Everything in White” este un exercițiu continuu, o lupta nesfârșită cu idealizarea lucrurilor și de purificare a memoriei personale.” (Theodor Moise)

„Lacan vorbește despre sfera simbolică unde ego și identificările sale aparțin imaginarului. La Moise, albul este un imaginar purificator imperfect, penetrabil. El exorcizează, purifică ambianța într-o reprezentare a propriei realități. Conștient că albul nu e decât proiecția unui nou început. Imposibilitatea albului devine definitivă.
Modul de expunere amintește de conceptul de “obiect devenit spațiu”. Unde spațiul devine profund prezent, iar plasarea de obiecte crează o stare a spatiului.” (Răzvan Ion, extras din eseul „Thodor Moise – Everything in White”)

Theodor Moise (n. 1996) este artist și grafician. A expus în diverse contexte, a editat și ilustrat cărți și reviste. Recent a fost selectat în expoziția „Junge Rumänische Plakatkunst” la Fantom, Berlin. Trăiește și lucrează la București.

Răzvan Ion este artist, curator și teoretician. A expus în cadrul Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery- Belgrade, National Museum of Art – Cluj, ICA – Bucharest, NY Experimental Festival, InterFACES – Bangkok, Centro Cultural del Matadero – Huesca, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, National Museum of Art – Timișoara, ICA Budapest, New Langton – San Francisco etc. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. A ținut conferințe și prelegeri în cadrul a diferite instituții de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. A publicat în diverse cărți și reviste. Prima carte de artist i-a fost publicată în anul 2004. A editat mai multe reviste și cărți cea mai recentă fiind “Architectural Economy of a Biennial”. Este profesor la Universitatea din București unde predă studii curatoriale și gândire critică. Recent a fost numit curator al Bucharest Biennale 8, alături de Beral Madra.

“Din lectura lui Lacan și Kierkegaard, Jason R. D’aoust deduce că seducția este un răspuns la anxietate. În primul rând, el introduce anxietatea în interiorul teoriei precum că subconștientul este imposibilitatea de a experimenta plăcerea Celuilalt. Apoi, el citează extrase din “Jurnalul seducătorului” unde plăcerea estetică a scrisului servește scopului de a controla anxietatea cauzată de un surplus de plăcere.

TheEstheticOfSeduction este un jurnal al seducătorului. Unde seducătorul este imaginea și cuvântul, dar plăcerea aparține Celuilalt.” (Răzvan Ion)

“Estetica propusă de fotografiile lui Răzvan Ion este una a lipsei, amintirilor (ne)asumate, a patologiilor umane stilizate. A seducției. A seducției imaginii și textului. Pentru a putea „accesa” imaginația, apelăm la cursul normal al lucrurilor, atunci când ne găsim în regimul ei, totul trimite către o transcendență, iar pentru cel care apelează la imaginație, aceasta devine un miraj. Un miraj vizual.” (Eugen Rădescu)

Titlul expoziției este inspirat de hashtag-ul creat de artist pe Instagram @razvan_ion

Răzvan Ion este artist, curator și teoretician. A expus în cadrul Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery- Belgrade, National Museum of Art – Cluj, ICA – Bucharest, NY Experimental Festival, InterFACES – Bangkok, Centro Cultural del Matadero – Huesca, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, National Museum of Art – Timișoara, ICA Budapest, New Langton – San Francisco etc. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. A ținut conferințe și prelegeri în cadrul a diferite instituții de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. A publicat în diverse cărți și reviste. Prima carte de artist i-a fost publicată în anul 2004. A editat mai multe reviste și cărți cea mai recentă fiind“Architectural Economy of a Biennial”. Este profesor la Universitatea din București unde predă studii curatoriale și gândire critică. Recent a fost numit curator al Bucharest Biennale 8, alături de Beral Madra.

Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii in științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “presently i have nothing to show and i’m showing it!” și „Common Nostalgia” la Pavilion, București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele „Franchise” și „Unsolicited Proposal Program”. Este managing director al CREATIVE EVOLUTION, agentie de PR specializată pe relatia corporate-artă. A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Universitatea de Arte, Cluj. În prezent lucrează la editarea volumului: “Relativism moral – două perspective”. Este doctorand în știinte politice la Universitatea Babeș-Bolyai.
Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.

Evenimentul face parte din Noaptea Albă a Galeriilor 2017 (www.noapteagaleriilor.ro)