Exhibition Category: Expoziții trecute

„Seria sferelor albe din porțelan de Limoges a Anielei Ovadiuc sondează atât dimensiunea spirituală, cât și cea conceptual-artistică a luminii. Ele ne dezvăluie un fel de explorare a conștiinței ca preocupare artistică și ne amintesc de rolul ceramicii ca mediu predilect de exprimare a sentimentelor, ideilor și considerațiilor oamenilor de-a lungul secolelor, constituind un fin indicator al stării societății începând cu civilizații străvechi și până în zilele noastre. Aniela Ovadiuc îmbină armonios și cu un efect vizual remarcabil elemente tradiționale și contemporane în instalațiile sale ceramice, ducând discursul artistic și decorativismul la un nivel sofisticat de exercițiu plastic și dovedind, totodată, o uimitoare abilitate de a transmite complexe structuri epice. Cu atât mai mult, albul ceramic care dă senzația de imponderabilitate, care invocă tabula rasa și care ne oferă promisiunea unui nou început, eliberat de toată karma anterioară, spune povești descifrate prin lumină, prin vizor, prin universul creator al artistei. Sigur, textura acestor sfere ne poate duce cu gândul și la apa în stare solidă (gheață, zăpadă), creând o tensiune cald-rece, însă atunci turcoazul vine în echilibrul percepției termice, făcând trimitere la oceane și mări, vara. «Through the light / Prin lumină » este, astfel, o expoziție-instalație subtil-imersivă a unei artiste a cărei viziune plastică mizează pe o estetică sinestezică.” (Ana Daniela Sultana)

Aniela Ovadiuc (n. 1980, Constanța) este artistă vizuală, absolventă UNArte București, cu o licență în ceramică și un masterat în arte vizuale, membră UAP din 2004 și a Grupului Galateea din 2010. Practica sa artistică se află la confluența dintre ceramică, design de obiect și instalație, iar activitatea sa expozițională numără, pe lângă expoziții personale și de grup, participări la bienale, simpozioane sau saloane dedicate artelor decorative, în special ceramicii, precum Bienala Internațională de Ceramică (Cluj, 2019, 2022), SNAC (București, 2021), Bienala de arte decorative Art Deco (București, 2012), Salonul artelor decorative (București, 2012), Ceramica contemporană românească (Paris, 2010), Simpozionul Internațional de Ceramică „Ceramic Art Colony” (Vinica, 2010), Ceramica românească azi (Mogoșoaia, 2009) și Art Ceramica (Sofia, 2007).

Ana Daniela Sultana este curator, consultant artistic și columnist. Licențiată în filologie și în științele comunicării, a absolvit un master în domeniul curatorial în cadrul Universității de Artă Aplicată din Viena, iar în prezent pregătește la Universitatea din București o teză de doctorat cu titlul „Poetica textului curatorial”. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.  

Artist: Alexandru Cînean
& instalații video derivate din performance-urile produse de creart / Teatrelli & Galateca

wite box @ GALERIA CREART
17.10 – 27.11.2022

camera neagră @ GALATECA
17.10 – 06.11.2022

Vernisaj: GALATECA / 17.10.2022 / 18:30

Pandemia a marcat felul în care ne raportăm la viața de zi cu zi, a modificat comportamente și a generat noi gesturi în spațiul public și privat. Izolarea și măsurile de restricție (impuse timp de aproape doi ani) au fost împinse în uitare, din dorința firească a revenirii la normal, însă au rămas întipărite într-o memorie colectivă, manifestându-se tacit, dar recognoscibil, în modul în care ne mișcăm într-o nouă realitate – aceeași și, totuși, alta, modificată de experiența pe care am trăit-o împreună, la nivel global.

Galeria Galateca celebrează anul acesta 10 ani de existență. Paradoxal sau nu, colaborarea dintre creart/Teatrelli și Galateca s-a concretizat tocmai în perioada pandemiei, culminând cu un proiect performativ, o producție de tip guerrilla care a luat naștere în vremea în care teatrele erau închise: performance-ul „INT.EXT” din vitrinele Galateca, un spectacol despre statutul artistului independent și rolul artei. Un an și jumătate mai târziu, spectacolul și-a găsit răspunsul într-un alt experiment performativ, în vitrina Galeriei Fantom din Berlin, tematizând de această dată statutul și provocările producătorului din zona artelor spectacolului și cele vizuale – „power@vulnerability.art”. Sunt exerciții creative și experiențe care au pierdut, prin trecerea timpului și revenirea la noua realitate, din tensiunea, emoția, disperarea și bucuria trăite colectiv în momentul desfășurării lor, dar au lăsat urme profunde, adâncind, totodată, convingerea și încrederea în puterea artei de a se reinventa, de a se adapta și a găsi noi forme de manifestare, indiferent de contexte.Având ca punct de plecare cele două performance-uri, artistul vizual Alexandru Cînean traduce și încapsulează în limbaj grafic modificările de comportament și noile gesturi intrate în normalitatea distorsionată de experiența pandemiei.

Pentru artistul sibian nu este primul proiect în care îmbină artele vizuale cu teatrul și zona de performance, pornind cu expoziția ”Faust: Vanity and Despair”, după spectacolul-reper semnat de Silviu Purcărete, și prezența, în repetate rânduri, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), cel mai recent cu expoziția ”Eye SB-you! ’ – un proiect de intervenție în spațiul public, cu ochi pictaţi la ferestrele caselor din Sibiu (lucrări realizate în tehnici şi cu pigmenţi UV şi fosforescenţi), prin care orașul devine spectator al propriilor istorii. Nu în ultimul rând, Alexandru Cînean a început o cercetare doctorală în care își propune să analizeze modul în care artele vizuale și teatrul s-au influențat reciproc de-a lungul istoriei și evoluției artei.

Expoziție în cadrul neo art connect

#humans
Anca Boeriu și oamenii ei… gânditori și zburători, siluete întregi sau doar detalii, în grupuri sau solitari, uneori chiar fără referințe la gen sau identități. Fiindcă este vorba despre esența umanului: o atingere, o îmbrățișare, o atitudine… 

În contextul izolării, al neîncrederii și panicii generate de pandemie, sunt gesturile care ne-au lipsit poate cel mai mult, fiindcă ele țin de nevoia intrinsecă a omului: aceea de a fi împreună și de a interacționa emoțional prin limbajul corpului. Sunt acele valori pe care universul artistic al Ancăi Boeriu le încapsulează în forme, linii sau puncte, păstrând esența umanului într-o zonă a empatiei, ferită de tragic sau morbid. Sunt acele nevoi și valori de care suntem poate astăzi mai conștienți decât oricând. Sintetizate, ele se traduc simplu prin… uman. #human

Anca Boeriu s-a născut în anul 1957 în orașul Pucioasa și a absolvit Universitatea Națională de Arte din București (UNARTE) în anul 1982. Este lector universitar doctor la UNARTE, în cadrul secției de Grafică, unde predă de 21 de ani. Este membru U.A.P din 1999 și, din 2016, Președinte al Filialei de Grafică București, membru fondator în Asociația Internațională „Prietenii Muzeului Național de Artă al României”, membru al Asociației Internaționale MitOst Germania, delegat pentru România al Trienalei de Gravură de la Chamallier (Franța), iar din anul 2014 este inițiatorul și coordonatorul Bienalei Internaţionale de Gravură – Bucharest International Print Biennale (BIPB).

Activitatea artistică și curatorială este vastă, cuprinzând expoziții de anvergură în țară și peste hotare. Gândește proiecte pentru studenţii ei şi pentru comunitate. Pe parcursul carierei artistice a primit o serie de importante premii și distincții, dintre care cele mai recente: Premiul UAP pentru Curatoriat (în anul 2017), Premiul pentru Grafică (în anul 2014) etc.

Trecem de atâtea ori pe lângă obiecte care par lipsite de orice importanță și valoare estetică și, totuși, sub „lumina” imaginației, ele pot fi transformate în stele. La fel cum fiecare stea, oricât de diferită, poate deveni parte dintr-o fascinantă galaxie.

Astfel a luat naștere, în 2020, în plin an pandemic, WOOBA – un brand românesc sustenabil, bazat pe principiile economiei circulare. Produsele lor de design (cu precădere corpuri de iluminat) sunt create din baghete de lemn reciclat și îmbinări realizate prin tehnologie de printare 3D și transformate în obiecte urbane, geometrice, menite să satisfacă cele mai actuale tendințe în materie de gust și stil.

Instalația „Piece by Piece… Into the Light” își propune să redea, sub forma unei metafore vizuale, întregul proces al metamorfozării unei bucăți de lemn reciclat într-o micro-galaxie.

Part of DESIGN GO

O expoziție despre dialoguri interioare, întrebări, răspunsuri și gânduri dezgolite.

Expoziția oglindește legăturile dintre mamă și fiică, interogând moștenirile transgeneraționale care le însoțesc.

Expoziția s-a construit în jurul întâlnirilor între perechile mamă-fiică și fotograful Bogdan Dincă, alături de actorii Denisa Nicolae și Liviu Romanescu. Discuțiile au avut ca punct de pornire gândurile pe care fiica sau mama le-a exprimat într-o scrisoare adresată celeilalte.

Din 7 martie, pe parcursul întregii luni, lucrările din cadrul expoziției Mamă/Fiică vor fi prezentate conform următorului calendar:

• 07-10.03 (L-J): Ana-Doina | Ella-Gabriela
• 11-13.03 (V-D): Ioana-Manuela | Denisa-Gilda
• 14-17.03 (L-J): Mara-Monica | Roxana-Lenuța
• 18-20.03 (V-D): Alexandra-Carmen | Corina-Vasilina
• 21-24.03 (L-J): Sorina-Viorica | Alina-Marinela
• 25-27.03 (V-D): Anca-Adriana | Simona-Adela
• 28-31.03 (L-J): Carina-Anda | Georgiana-Luminița

Cele 14 portrete în oglindă sunt însoțite de extracte audio din întâlniri. Laura Ionescu completează portretul mamei printr-o serie de amintiri ce aparțin universului „Mama mea e doar cuvinte”.

Fotograf: Bogdan Dincă

Coordonatori: Denisa Nicolae și Liviu Romanescu

Muzică: Mihai Dobre

Expus de Vanner Collective

Mulțumiri: Adi Bulboacă, Liviu Chițu, 4 Teen Art Association

Bogdan Dincă este fotojurnalist, interesat de subiecte sociale si de explorarea modului în care funcționăm ca indivizi şi societate. Este co-fondator al grupului Documentaria, iar fotografiile sale au fost publicate de DoR, Scena9, Libertatea, Inclusiv, Şcoala9, Hotnews.

Mama mea e doar cuvinte – Laura Ionescu În această inimă, vocea mamei se aude fără să se audă. Laura Ionescu își reconstruiește mama din fragmente de discuții și din întrebări care nu își vor mai găsi niciodată răspunsul, doar ca să arate că timpul nu poate nici să învingă iubirea, nici să îi ia din forță. Această experiență – despre pierdere, dar mai mult despre amintire – este inspirată de volumul de memorii „Nu te găsesc pe nicăieri”, apărut la editura Publica.

Vanner Collective este un colectiv de creatori înființat în 2015, cu misiunea de a crește idei și proiecte inovatoare, vorbind oamenilor prin intermediul unor experiențe artistice provocatoare, fresh și actuale. Aleg teme disruptive, izolează povestea umană și o împing în punctul cel mai crud și onest cu putință. Își doresc să provoace publicul să devină parte din comunitatea celor aflați într-un proces continuu de descoperire și creștere.

Fabien Greenberg – Me&Myself

LUCRAREA ESTE BAZATĂ PE POVESTEA DE VIAȚĂ A DOMNULUI R. (persoană din România care trăiește cu HIV)

„Discuția cu el m-a făcut să înțeleg provocările interioare cu care se confruntă în viața lui de zi cu zi. Traiul cu HIV în România nu este ușor din cauza tabuului cu care este asociat acest diagnostic. Cu toate acestea, ceea ce m-a entuziasmat cel mai mult este faptul că el încearcă să depășească aceste provocări și să urmeze o „viață normală”, ieșind la plimbări, mergând la muncă, mersul la cafenele… încă având vise și speranțe. Dar încă nu îndrăznește să dezvăluie colegilor săi și familiei că este HIV pozitiv. Mulți oameni se tem și nu știu cu adevărat ce înseamnă să trăiești cu HIV. Seria de fotografii realizate cu domnul R. este o documentare fotografică a vieții sale.” – Fabien Greenberg

Fabien Greenberg este regizor și fotograf. Face parte cu producătorul Bård Kjøge Rønning din compania de film Antipode. A studiat film și fotografie în Scoția și are un master în artă și media la Londra. El a regizat și a fotografiat mai multe documentare și scurtmetraje. Artistul menționează: “Munca mea se concentrează pe experiențele umane. Mă interesează în special modul în care mediul social/politic ne modelează identitatea.”

Shachar Fishbain – Thoughts on a human cell

LUCRAREA ESTE BAZATĂ PE POVESTEA PROIECTULUI „WHEN CONTEMPART HELPS SOCIAL” ȘI PE ASPECTELE VIEȚII PERSOANELOR CARE TRĂIESC CU HIV ÎN ROMÂNIA ȘI NORVEGIA CARE AU PARTICIPAT ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT

„Lucrând în acest proiect, am fost implicat în multe activități precum interviuri, conversații și studii pe această temă. Am ascultat și citit despre viața cu HIV/SIDA în România. Când am ajuns la lucrul propriu-zis din studio, am simțit nevoia să pictez o celulă umană, deși pictura este intensă și plină de detalii, tot nu am putut obține toate detaliile celulei umane. Povestea fiecărui om este o lume pentru el însuși, pictura descrie unul dintre mulți oameni care trăiesc cu HIV care a trebuit să se ocupe de toate aspectele, trupul, familia, dragostea, prietenia și performanțele din cadrul societății. Este impresia și modul pe care le-am simțit să exprim și să creez.” – Shachar Fishbain

Născut inițial, crescut și educat în arte vizuale în Israel, apoi pictând și lucrând în New York City, artistul locuiește acum în Norvegia.

Artistul spune: „Mi-am dezvoltat stilul și tehnicile pe parcursul procesării și experimentării. O mare parte a experienței mele la New York se bazează pe studiourile în care am lucrat cu alți artiști și designeri de evenimente. Această perioadă a vieții mele, în plus, călătorind în jurul lumii, mi-au influențat foarte mult creativitatea și creațiile. Stilul meu poate fi definit ca o combinație unică de expresie figurativă cu elemente din arta graffiti și manga. Elementele cheie pentru arta mea sunt portretele „psihologice” care cer cercetare și experimentare. Folosesc mult umor, tabu și sexualitate pentru a proiecta realitatea. Mă inspir, de exemplu, din arta de la Weimar dintre cele două mari războaie și găsesc aproape orice fel de artă contemporană foarte fascinantă.”

Expoziția semnal face parte din proiectul „When ContempArt helps social!” organizat de Asociația Semper Musica. Cu ocazia proiectului 15 artiști români și norvegieni vor expune în Galeria Creart 15 creații artistice legate de dificultățile și provocările vieții cu HIV din Norvegia și România. 

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Eva Lotta – Timeline

LUCRAREA ESTE BAZATĂ PE POVESTEA DE VIAȚĂ A TREI ROMÂNI CARE TRĂIESC CU HIV ÎN ROMÂNIA: R, D ȘI I

„M-au inspirat toții românii cu care am vorbit. Au vorbit despre stigmatizare și prejudecăți. Mi-au spus despre frica de a spune celor din jur că trăiesc cu HIV și cum au fost tratați de personalul sanitar din spitale. Au vorbit despre izolare. Aceasta este o problemă care se reflectă în familii, în căutarea lor de iubire și relații. Are și consecințe asupra posibilităților de a obține un job și o casă. Am impresia că persoanele cu HIV trăiesc lângă societate și că problemele cu care aceștia se confruntă au impact asupra multor domenii precum, dragostea, prietenia, familia și performanţa. Lucrarea mea de artă este o „umbrela” pentru toate și arată cum societatea îi maltratează pe acești oameni, aceste trupuri și aceste inimi.” – Eva Lotta

Eva Lotta are experiență importantă în domenii precum film, media și predare, studiind media și film pentru profesori la Colegiul Bislet din Oslo. În 1989-1999 devine manager producție de documentare la Fenris film, iar din 2008 începe să joace în filme locale. În 2012 devine instructor de dramă și improvizație la școala de artă St. Croix. Din 2015 începe să lucreze cu refugiați. Proiectele sale au fost puse în scenă în spații și locații diferite, inclusiv în penitenciarele norvegiene.

Simen Langeland – View

LUCRAREA ESTE BAZATĂ PE POVESTEA DE VIAȚĂ A LUI SEBASTIAN (persoană care trăiește cu HIV în România)

„Persoanele cu HIV se pot confrunta cu stigmatizarea și frica din partea concetățenilor lor, acest lucru este adevărat într-un context Nowegian și este cu atât mai acut pentru cei care trăiesc cu HIV din România. Sebastian avut multe provocări în acest sens. HIV este considerat un tabu în societatea românească, de exemplu medicii ar refuzat să-l trateze pe Sebastian când au aflat despre statusul său HIV. Proiectul personal al lui Sebastian, grupul online de suport pe care îl manageriază, indică faptul că este dificil pentru persoanele cu HIV din România să găsească prietenie și companie.” – Simen Langeland

Simen Langeland este un artist vizual din Bergen. Artistul a studiat arta la colegiul de artă și design (acum facultatea de artă și design). El operează independent în domeniul artelor vizuale și ilustrației. Artistul aplică o expresie detaliată și suprarealistă temelor creațiilor sale. Lucrările sale sunt prezentate în galerii și ca picturi murale. De asemenea, colaborează cu clienți din sectorul cultural ca ilustrator. În prezent locuiește în Bergen, Norvegia. Simen spune: “Desenul a fost întotdeauna o modalitate pentru mine de a comunica observații și experiențe într-un mod mai bogat decât prin text și vorbire.”

Expoziția semnal face parte din proiectul „When ContempArt helps social!” organizat de Asociația Semper Musica. Cu ocazia proiectului 15 artiști români și norvegieni vor expune în Galeria Creart 15 creații artistice legate de dificultățile și provocările vieții cu HIV din Norvegia și România. 

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

LUCRAREA ESTE BAZATĂ PE POVESTEA DE VIAȚĂ A DOMNULUI P. (persoană care trăiește cu HIV în Norvegia)

„Cel mai mare procent, din toate sursele cu care am discutat, a renunțat la atingerea efectivă a persoanei infectate cu HIV, deși aceasta nu transmite virusul prin atingere. De asemenea, ca o consecință a acestui fapt, ei înșiși au renunțat la acest gest, ceea ce este o reală despărțire de partea socială clară care ne domină practic întreaga viață și asimilarea de alte metode de a fi părtași la contemporaneitate, fizic, chiar și în comunități mici și foarte mici, după cum au relatat ei înșiși. Lucrarea arată pe deplin că prietenia unei persoane care trăiește cu HIV se oprește în majoritatea cazurilor la o simplă atingere.” – Dan Roșca

Sculptor prin vocație, cu lucrări în piatră și lemn, însă favoritul său rămâne metalul. Are numeroase creații expuse atât în diverse orașe din țară, cât și în străinătate. Viață și activitățile sale merg în etape, succesiunea fiind generată de parcursul profesional.

„Toate lucrările mele sunt dinamice și am un stil aparte de exprimare. Unele sunt lucrări care conțin mituri, altele sunt figurative și toate sunt inspirate din viață mea socială, din pasiunile mele și din trăirile mele. Pentru mine este foarte important ca lucrările mele să transmită un factor de impuls, iar oamenii să înțeleagă cine sunt. Daca ai înțeles o sculptură de-a mea, înseamnă că ai înțeles cine sunt, fiindcă ea este o parte din mine” – Dan Roșca

Expoziția semnal face parte din proiectul „When ContempArt helps social!” organizat de Asociația Semper Musica. Cu ocazia proiectului 15 artiști români și norvegieni vor expune în Galeria Creart 15 creații artistice legate de dificultățile și provocările vieții cu HIV din Norvegia și România. 

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Diana Munteanu – Love through positive sight

LUCRAREA ESTE BAZATĂ PE POVESTEA DE VIAȚĂ A DOMNULUI E. (persoană care trăiește cu HIV în Norvegia)

“Scopul lucrării e acela ca fiecare privitor ce se așază în fața ei să se imagineze pe sine în locul personajului central și să-i urmărească povestea ilustrată prin forme și simboluri – de la aspirațiile și eforturile depuse de persoana care trăiește cu HIV, până la îmbrățișarea sentimentului de împlinire ca urmare a găsirii sufletului pereche și întemeierea unei familii fericite. Ideea de bază a picturii e centrată pe iubire și acceptare; până la urmă modul în care îi privim pe cei din jur e de fapt o oglindire a sinelui nostru și asta ar trebui să ne îndemne la mai multă iubire.” – Diana Munteanu

Diana Munteanu a studiat pictura timp de 3 ani la Școala de Arte ‘Tudor Jarda’ pentru a-și dezvolta abilitățile artistice şi a continuat să practice pictura ca hobby până când a început să primească cereri de lucrări din partea prietenilor. Dacă la început a pictat doar pentru propria persoană, pe parcurs a observat că lucrările sale vorbesc cu ceilalți şi feedback-ul primit din afară a încurajat-o să creeze, să exploreze mai mult şi să îți facă prezența în mediul online. Artista este preocupată de tematici precum: reciclare\protecția mediului, promovarea sustenabilității prin artă și folosirea de materiale neconvenţionale în scop artistic.

Bogdan Cazacincu – Hope

LUCRĂRILE SUNT BAZATE PE POVESTEA DE VIAȚĂ A LUI E. (persoană care trăiește cu HIV în Norvegia)

“Familia abordată în prima lucrare cu contraste puternice și dinamice reprezintă de fapt susținerea pe care domnul E. a avut-o din partea familiei. Susținerea din partea familiei este reprezentată prin acele mâini stilizate. Fundalul agitat și acel element de gradient reprezentat ca unul din subiectele centrale, reprezintă de fapt starea interioară a domnului E. Cel de al doilea tablou, din punct de vedere artistic, arată dezamăgirea pe care a avut-o domnul E. față de persoana iubită, mai ales aceasta fiind și cea care i-a produs infectarea. Următoarele două tablouri vorbesc despre prietenie și performanță.” – Bogdan Cazacincu

ARTIST MURAL AL SPAȚIULUI GEOMETRIC AL CONȘTIINȚEI Creativitatea și experiența de artă stradală îl provoacă pe artist să experimenteze cu diverse materiale pentru a crea opere de artă potrivite pentru spații de locuit sau birouri. Pasionat de artă stradală, în 2019, Bogdan Cazacincu își ia masteratul în PICTURĂ murală la Universitatea Națională de Arte din București. Lucrările de artă stradală CAZACINCU pot fi văzute pe clădiri din București, Timișoara, Sibiu, Bacău, Târgu-Jiu, Constanța – orașe din România pitorească. Zona artistică pe care artistul o abordează este un spațiu geometric al conștiinței care reflectă realitatea imuabilă a lumii pe care o știm cu toții. De la portrete până la compoziții abstracte care reflectă trăsăturile cunoscute ale pointilismului și expresionismului abstract.

Expoziția semnal face parte din proiectul „When ContempArt helps social!” organizat de Asociația Semper Musica. Cu ocazia proiectului 15 artiști români și norvegieni vor expune în Galeria Creart 15 creații artistice legate de dificultățile și provocările vieții cu HIV din Norvegia și România. 

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

ANDREEA CHIRICĂ – THE POSITIVE LIFE

LUCRAREA ESTE BAZATĂ PE POVESTEA DE VIAȚĂ A DOMNULUI P. (persoană care trăiește cu HIV în Norvegia)

“Lucrarea este o bandă desenată povestitoare a unei conversații între tânărul P. cu mai vârstnicul P., despre intimitate și viața de cuplu. Dacă s-ar putea întâlni, oare ce și-ar sfătui domnul P. din prezent, eul său mai tânăr (sau orice tânăr sau femeie care este diagnosticată cu HIV). Banda acoperă chestiuni precum partenerii sexuali, cum să te confrunți cu singurătatea atunci când trăiești cu HIV, care sunt concepțiile greșite comune printre tinerii diagnosticați cu HIV/SIDA, cum pot depăși stigmatizarea și rușinea de a le dezvălui altor persoane că trăiesc cu HIV și alte teme conexe.” – Andreea Chirică

Andreea Chirică este artist și autor de romane grafice. A publicat în 2011 cartea „The year of the pioneer” cu care a participat la Comic Con New York și la Salonul Internațional de Bandă Desenată de la Barcelona. Al doilea roman grafic, „Home Alone”, a participat la expoziția centrală Romanian Design Week 2017 și a primit premiul pentru ilustrație la „Cele mai frumoase cărți din România”, tot în 2017. A publicat bandă desenată și ilustrație în The Guardian, LA Times, Die Tageszeitung, Re:public Sweden, Elle Romania, Scena9, DOR etc. De asemenea, a expus la Residenzpflicht Berlin, Kunstraum Walcheturm Zürich, Visual Kontakt Cluj, creart Gallery București, Centrul Mora București, Muzeul Național de Artă Contemporană București etc.

SORINA VAZELINA – Hivandfriends_loveliesandties

UCRAREA ESTE BAZATĂ PE POVESTEA DE VIAȚĂ A DOMNULUI H. (persoană care trăiește cu HIV în Norvegia)

“Lucrarea e concentrată în jurul subiectului iubirii, a vieții cu HIV în relații toxice și a resurselor care stau la îndemâna fiecăruia din noi, fie că le găsim în interiorul nostru, fie că regăsim sprijinul în prietenii din jur.” – Sorina Vazelina

Lucrarea artistei este o bandă grafică desenată care include două povești, povestea Anei și povestea domnului H., ambele mergând în paralel. În timp ce Ana are în vedere o căutare, domnul H povestește modul și momentul în care a aflat că trăiește cu HIV și impactul pe care acest status l-a avut asupra sa.

Ilustrator. E una jumătate designer grafic, un sfert ilustratoare și o pătrime autoare de benzi desenate (scena9). Până acum artista a lucrat în două studiouri de comunicare vizuală: Synopsis Media, în Timișoara, și It’s Everyday, în București. Benzile desenate i-au fost publicate de Hardcomics, Kus Komics, Centrala UK și Novo Doba Belgrad. Obișnuia să fie contribuitor la revistele: Esquire, Playboy și Regard. Unele dintre proiectele în care a fost implicată includ: identitatea vizuală pentru Noaptea Albă a Galeriilor din București, 100towatch.ro și Cartea lui George, un compendiu de caricaturiști români. În 2015 a câștigat premiul pentru cea mai bună carte în ediție limitată, la concursul Cele mai frumoase cărți din România (Cele Mai Frumoase Cărți).

Expoziția semnal face parte din proiectul „When ContempArt helps social!” organizat de Asociația Semper Musica. Cu ocazia proiectului 15 artiști români și norvegieni vor expune în Galeria Creart 15 creații artistice legate de dificultățile și provocările vieții cu HIV din Norvegia și România. 

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.