Două într-una. O poveste…

Instalația scenografică Două într-una. O poveste… din spațiul white cube al Galeriei CREART este un experiment plastic inedit pentru autorul său, Octavian Neculai. Lucrarea are ca punct de plecare Noaptea de Sânziene a lui Mircea Eliade atât prin motto-ul sub inspirația căruia aceasta a prins contur, anume pasajul în care este evocată puterea regelui Midas de a transforma în aur tot ce atinge, cât și prin ipostaza personajului care se află în fața unei alegeri. Dacă existența multiversurilor paralele – conform fizicii cuantice – se verifică, practic fiecare decizie pe care o luăm generează un nou univers; dar ce se întâmplă oare atunci când din două variante le alegem pe amândouă? Două într-una este povestea posibilă nu doar a două mirese, ci, având în vedere biografia lui Octavian Neculai, poate fi și o poveste despre felul în care un creator urmează simultan două direcții artistice diferite: arhitectura și scenografia. Aflată astfel la interferența dintre practici artistice și chei de citire, construcția vizuală ne oferă prilejul unei incursiuni în imaginarul artistului, dar și un imbold prin intermediul căruia fiecare să își asume drumul alchimic al transformării de sine.” (Ana Daniela Sultana)

„Povestea mea este despre contopirea prin iubire sau datorită iubirii. Ea a început într-o zi în care am văzut în cadrul unei ferestre deschise spre stradă o rochie de mireasă așezată pe un manechin, lăsându-mi impresia că vorbea cu cineva. Și așa mi-am zis: de ce nu ar vorbi cu mine și împreună să spunem o poveste despre acest eveniment, teoretic, unic în viață. Cum ar fi dacă, uitându-ne în oglindă, ne-am vedea și cealaltă față numai de noi știută? E vorba despre o dezvăluire în ziua în care se celebrează iubirea.

E ziua în care, prin atingerea cu acea substanță miraculoasă, putem transforma orice în aur, inclusiv visele.

Miresele mele – care de fapt sunt două într-una – se pregătesc de nuntă, în fața oglinzii, își ascund chipul și corpurile în spatele unor voaluri pentru a-și păstra iubirea departe de privirile oamenilor. Nu reușesc decât parțial.

În acest timp, în jurul lor sunt cadourile pe care urmează să le primească de la invitații care deja plutesc deasupra lor.” (Octavian Neculai)

Octavian Neculai este scenograf și arhitect, profesor colaborator și asociat al UAIM, arhitect practician la ICPIL și președinte Comproiect, absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București (1966). Personalitate complexă, a realizat numeroase proiecte destinate artelor spectacolului, remodelări și reabilitări de teatre, amenajări de spații comerciale, de spectacol, amenajări interioare, construcții hoteliere complexe, proiecte pentru construcții în țară și străinătate, pavilioane de târguri și expoziții. De asemenea, a semnat scenografia a numeroase spectacole de teatru și operă, lucrând alături de nume consacrate în domeniu, precum Liviu Ciulei, Dan Jitianu, Andrei Șerban, Alexandru Darie, Mihai Mănuțiu sau Alexandru Dabija.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă. Licențiată în filologie și științele comunicării, a absolvit un masterat în curatoriat la Universitatea de Artă Aplicată din Viena, iar în prezent pregătește o teză de doctorat cu titlul „Poetica textului curatorial”. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, MNLR București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

RDW Design GO! | Reconciliere

Parte din programul de evenimente satelit Design GO! în Romanian Design Week 2023

Galeria Creart
14 mai – 14 iunie 2023 (zilnic între orele 12.00 – 21.00)
Intrare liberă

Vernisaj: 14 mai 2023, ora 18.30

Vernisajul este precedat de un workshop menit să ofere o incursiune nemijlocită în practica artistică și în filosofia eco de viață a Maiei Ștefana Oprea.

Workshop: 14 mai 2023, ora 17.00 – intrare liberă

Expoziția personală RECONCILIERE a Maiei Ștefana Oprea este „o potențială conversație legată de respectul pentru istorie și nevoile ecologice ale lumii noastre prezente și viitoare, în care plasticul se împrietenește cu materia organică și dezvăluie un proces de creație continuu, iar forma pur și simplu se hibridizează, invadează, propagă organic alte materii și spații, ca o pseudo-vegetație.” (Maia Ștefana Oprea)

„RECONCILIERE este, în același timp, și despre relația materialelor pe care Maia Ștefana Oprea le utilizează în lucrările sale; pe de o parte avem plastic și diverse materiale sintetice, pe de altă parte avem plante și derivate din acestea, din grădina sa: iederă, salcie, viță de vie, nuci, trandafiri, paie, lemn, rumeguș, cenușă.

MORPHOGENETIC INDUSTRY, eveniment conex denumit după pictura cu același titlu semnată de Maia Ștefana Oprea și expusă la Galeria AnnArt, constă într-un live drawing pornind de la plantele care cresc în grădina artistei. Cu această ocazie, Maia Ștefana Oprea ne prezintă al său life project: Grădina Ideilor și producția rezidențelor artistice Tout- va- bien pe care aceasta le organizează la Nucșoara, în jud. Argeș.” (Ana Daniela Sultana)

Maia Ștefana Oprea este absolventă UNArte București, cu burse de studii în Franța și SUA. Din 2016 este reprezentată de Galeria AnnArt din București, iar din 2019 locuiește împreună cu familia sa în satul Inotești, jud. Prahova. A expus în cadrul Bienalei Internaționale de Pictură de la Chișinău, la Vienna Contemporary, ICR Londra, ICR Veneția, Galeria Națională de Artă din Ruse, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, Castelul Cantacuzino din Bușteni, Muzeul de Artă din Ploiești, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul Național Cotroceni din București, precum și în numeroase galerii de artă autohtone și internaționale.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă. Licențiată în filologie și științele comunicării, a absolvit un masterat în domeniul curatorial la Universitatea de Artă Aplicată din Viena, iar în prezent pregătește o teză de doctorat cu titlul „Poetica textului curatorial”. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, MNLR București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

OU CU OU ȘI CĂRĂMIDĂ CU CĂRĂMIDĂ… construcția unui vis

un proiect GRIVIȚA53 @ Galeria CREART

„Ouăle Grivița53 au deja un parcurs itinerant prestigios (au fost expuse la MNAC, la mall, etc.), găsindu-și locul în memoria noastră colectivă alături de expresia «primul teatru construit împreună (de la zero)». Contextul în care le readucem în atenția publicului, în primăvara lui 2023, nu rezidă doar în celebrarea Zilei Mondiale a Teatrului (aceasta este doar un pretext), ci, mai cu seamă, în importanța și necesitatea solidarității comunității acum, mai mult ca oricând, odată cu demararea șantierului, întrucât pe 1 martie anul acesta a început construcția per se a teatrului din Grivița 53. Totodată, expoziția «Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă» prefațează o nouă campanie caritabilă similară Festivalului Ouălor, în care, de această dată, suportul pe care artiștii, respectiv creatorii, vor desena sau picta va fi chiar cărămida. Pornind de la principiul conform căruia întregul se reflectă în parte, iar partea în întreg, selecția expozițională de față constituie un mic fragment din ceea ce înseamnă forțele care au fost angrenate în materializarea acestui proiect numit și «insula imaginară pe care visăm să construim experiențe», pentru a o cita chiar pe Chris Simion-Mercurian, vizionara și inițiatoarea întregului concept Grivița53.” (Ana Daniela Sultana)

„Asta admir la proiectul Grivița53. Pasiunea. Energia. Și hotărârea. De a urma un vis. Oricât de greu ar fi. Merită să le urmăm exemplul. Merită să-i ajutăm. Ajutați-i și voi. Pe cei care îndrăznesc să viseze. Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă, visul lor va prinde contur. Și ne va bucura pe toți, la sfârșit.” (Cristian Mungiu)

Expoziția reunește reproduceri ale celor 19 ouă supradimensionate, precum și un ou Grivița53 în dimensiune reală (semnat de Dalina Bădescu și de Cristian Mungiu) din cadrul Festivalului Ouălor, inițiat de scriitoarea și regizoarea Chris Simion-Mercurian în 2019, când personalități importante ale artei, sportului, muzicii, teatrului și ale altor industrii creative au acceptat provocarea de a da o identitate vizuală unică fiecărui ou (cu înălțimea de 2 metri, din poliester armat și fibră de sticlă) și de a le transforma în lucrări de artă.

Creatorii care au îmbrățișat inițiativa, în 2019, sunt: Arantxa Etcvheverria, Alexandra Nechita, Francisc Chiuariu, Gheorghe Fikl, Mihai Popescu și Florin Samoilă, Oana Pellea și Mirela Trăistaru, Alex Găvan și Adina Mastalier, Valeria Van Groningen și Chris Simion-Mercurian, Horațiu Mălăele și Cristi Farcaș, Maia Morgenstern și Cabiria Morgenstern, Alexandru Tomescu și Ana Munteanu, Ivan Patzaichin și Marius Burhan, Cristian Mungiu și Dalina Bădescu, Dan Perjovschi & Band of Illustrators: Sorina Vazelina, Tuan Nini, Laurie Mouret, Irina Iliescu, Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) și Ramona Chirică, Mirela Trăistaru, Iuliana Vîlsan, Marius Manole, Vasile Murivale, Mihai Dobrovolschi și Vlad Fodor.

PINKSTORY

 „Țesute majoritatea cu fir roz, personajele feminine din această serie, precum și simbolurile de care acestea sunt însoțite, își spun povestea dintr-o perspectivă feministă (herstory). Adam și Eva, Maria Egipteanca, un autoportret al Ralucăi Ilaria Demetrescu la scară naturală, care aduce mult cu un lințoliu sau giulgiu, etc. sunt lucrări care chestionează imagologia creștină și statutul femeii. Cel mai adesea, eroinele înglobează simultan mai multe identități, uneori paradoxale (sfântă-prostituată de exemplu, cum e cazul Mariei Egipteanca sau Mariei Magdalena) dând măsura complexității naturii feminine. Desigur, întâlnim în selecția de față și versiuni complet laice ale femeii; oricum, arhetipurile invocate de Raluca Ilaria Demetrescu sunt în general atemporale și capabile a ne oferi o variantă deschisă a narativului pe care privitorul îl poate percepe și interpreta în funcție de propria sa experiență de viață. Firul, deloc întâmplător roz, alegerea suportului textil ca mediu de expresie artistică (a cărui evoluție de la decorativism la înaltele foruri ale artei contemporane este strâns legată de evoluția feminismului), ca de altfel și modul autonom  în care personajele sale transmit structuri epice, o particularizează  pe Raluca Demetrescu în abordarea sa feministă ca artistă. În mod similar, în practica sa curatorială, Raluca Demetrescu generează un spațiu al incluziunii și diversității estetice, orchestrând proiecte expoziționale de mare amploare în care vocile minorităților – sexuale sau etnice – se pot face auzite.” (Ana Daniela Sultana)

Raluca Ilaria Demetrescu este artistă vizuală cu studii doctorale în arte vizuale la Universitatea Sorbona din Paris, curatoare, co-fondatoare și coordonatoare a celei mai longevive galerii de tip artist-run space din București, Alert studio (PINK CODE). Inițiatoare de ample proiecte expoziționale colective, atât în spații destinate în mod tradițional artei, cât și în spații alternative, Raluca Ilaria Demetrescu produce un discurs curatorial social urban, feminist asumat. În practica sa artistică abordează medii de exprimare dintre cele mai variate, de la pictură și grafică, la ceramică și instalații textile, în care textul țesut sau desenul brodat transmit un puternic mesaj artistic. Lucrările sale se găsesc în colecții de artă din țară și străinătate.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă. Licențiată în filologie și științele comunicării, a absolvit un masterat în domeniul curatorial la Universitatea de Artă Aplicată din Viena, iar în prezent pregătește o teză de doctorat cu titlul „Poetica textului curatorial”. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, MNLR București, Muzeul de Artă din Timișoara,  Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

MAKE A NAME

„În mod tradițional, numele artistului se regăsește într-un colț al lucrării sale – ca semnătură, apare pe etichete în galerii și muzee ori poate fi insinuat printr-un tag, pe perete, în cazul unui mural. Având ca reper exemple internaționale de artiști vizuali consacrați, cu nume care au devenit deja brand-uri, Georgian Bărbieru face din propriul său nume subiectul expoziției Make a Name. Titlul preia expresia în engleză, al cărei corespondent fidel în română este «a-și face un nume». În acest fel, numele său apare scris cu litere de culori diferite, pe diverse fonduri, această repetiție inspirată de lettering și pop-art dând o cadență aparte selecției expoziționale, invocând, totodată, și tehnici de (neuro)marketing, mai mult sau mai puțin subliminale, de tipul celor care încurajează dependența de o marcă anume ori consumerismul compulsiv. Astfel, deși seria de lucrări cu litere a lui Georgian Bărbieru se revendică – cromatic și conceptual – unor practici artistice întâlnite la Alighiero Boetti, Damien Hirst sau Gerhard Richter, indirect, aceasta face trimitere și către preocupări ale sale mai vechi, legate de eco art sau de impactul oamenilor asupra mediului înconjurător.” (Ana Daniela Sultana)

Georgian Bărbieru este asistent universitar în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, Departamentul de Artă Murală și membru al Uniunii  Artiștilor Plastici din România, Filiala Pictură București. Practica sa artistică este complexă și se desfășoară pe două paliere: pe de o parte, ca profesor, predă artă murală, pe de altă parte, ca artist, experimentează cu pictură, sculptură și instalație.

Ana Daniela Sultana este publicist și curator. Articolele sale apar în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, MNLR București, Muzeul Municipiului București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center, Galeria CREART și cu alte galerii de artă contemporană.

Through the light / Prin lumină

„Seria sferelor albe din porțelan de Limoges a Anielei Ovadiuc sondează atât dimensiunea spirituală, cât și cea conceptual-artistică a luminii. Ele ne dezvăluie un fel de explorare a conștiinței ca preocupare artistică și ne amintesc de rolul ceramicii ca mediu predilect de exprimare a sentimentelor, ideilor și considerațiilor oamenilor de-a lungul secolelor, constituind un fin indicator al stării societății începând cu civilizații străvechi și până în zilele noastre. Aniela Ovadiuc îmbină armonios și cu un efect vizual remarcabil elemente tradiționale și contemporane în instalațiile sale ceramice, ducând discursul artistic și decorativismul la un nivel sofisticat de exercițiu plastic și dovedind, totodată, o uimitoare abilitate de a transmite complexe structuri epice. Cu atât mai mult, albul ceramic care dă senzația de imponderabilitate, care invocă tabula rasa și care ne oferă promisiunea unui nou început, eliberat de toată karma anterioară, spune povești descifrate prin lumină, prin vizor, prin universul creator al artistei. Sigur, textura acestor sfere ne poate duce cu gândul și la apa în stare solidă (gheață, zăpadă), creând o tensiune cald-rece, însă atunci turcoazul vine în echilibrul percepției termice, făcând trimitere la oceane și mări, vara. «Through the light / Prin lumină » este, astfel, o expoziție-instalație subtil-imersivă a unei artiste a cărei viziune plastică mizează pe o estetică sinestezică.” (Ana Daniela Sultana)

Aniela Ovadiuc (n. 1980, Constanța) este artistă vizuală, absolventă UNArte București, cu o licență în ceramică și un masterat în arte vizuale, membră UAP din 2004 și a Grupului Galateea din 2010. Practica sa artistică se află la confluența dintre ceramică, design de obiect și instalație, iar activitatea sa expozițională numără, pe lângă expoziții personale și de grup, participări la bienale, simpozioane sau saloane dedicate artelor decorative, în special ceramicii, precum Bienala Internațională de Ceramică (Cluj, 2019, 2022), SNAC (București, 2021), Bienala de arte decorative Art Deco (București, 2012), Salonul artelor decorative (București, 2012), Ceramica contemporană românească (Paris, 2010), Simpozionul Internațional de Ceramică „Ceramic Art Colony” (Vinica, 2010), Ceramica românească azi (Mogoșoaia, 2009) și Art Ceramica (Sofia, 2007).

Ana Daniela Sultana este curator, consultant artistic și columnist. Licențiată în filologie și în științele comunicării, a absolvit un master în domeniul curatorial în cadrul Universității de Artă Aplicată din Viena, iar în prezent pregătește la Universitatea din București o teză de doctorat cu titlul „Poetica textului curatorial”. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.  

MARKS OF OUR TIMES

Artist: Alexandru Cînean
& instalații video derivate din performance-urile produse de creart / Teatrelli & Galateca

wite box @ GALERIA CREART
17.10 – 27.11.2022

camera neagră @ GALATECA
17.10 – 06.11.2022

Vernisaj: GALATECA / 17.10.2022 / 18:30


Pandemia a marcat felul în care ne raportăm la viața de zi cu zi, a modificat comportamente și a generat noi gesturi în spațiul public și privat. Izolarea și măsurile de restricție (impuse timp de aproape doi ani) au fost împinse în uitare, din dorința firească a revenirii la normal, însă au rămas întipărite într-o memorie colectivă, manifestându-se tacit, dar recognoscibil, în modul în care ne mișcăm într-o nouă realitate – aceeași și, totuși, alta, modificată de experiența pe care am trăit-o împreună, la nivel global.

Galeria Galateca celebrează anul acesta 10 ani de existență. Paradoxal sau nu, colaborarea dintre creart/Teatrelli și Galateca s-a concretizat tocmai în perioada pandemiei, culminând cu un proiect performativ, o producție de tip guerrilla care a luat naștere în vremea în care teatrele erau închise: performance-ul „INT.EXT” din vitrinele Galateca, un spectacol despre statutul artistului independent și rolul artei. Un an și jumătate mai târziu, spectacolul și-a găsit răspunsul într-un alt experiment performativ, în vitrina Galeriei Fantom din Berlin, tematizând de această dată statutul și provocările producătorului din zona artelor spectacolului și cele vizuale – „power@vulnerability.art”. Sunt exerciții creative și experiențe care au pierdut, prin trecerea timpului și revenirea la noua realitate, din tensiunea, emoția, disperarea și bucuria trăite colectiv în momentul desfășurării lor, dar au lăsat urme profunde, adâncind, totodată, convingerea și încrederea în puterea artei de a se reinventa, de a se adapta și a găsi noi forme de manifestare, indiferent de contexte.Având ca punct de plecare cele două performance-uri, artistul vizual Alexandru Cînean traduce și încapsulează în limbaj grafic modificările de comportament și noile gesturi intrate în normalitatea distorsionată de experiența pandemiei.

Pentru artistul sibian nu este primul proiect în care îmbină artele vizuale cu teatrul și zona de performance, pornind cu expoziția ”Faust: Vanity and Despair”, după spectacolul-reper semnat de Silviu Purcărete, și prezența, în repetate rânduri, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), cel mai recent cu expoziția ”Eye SB-you! ’ – un proiect de intervenție în spațiul public, cu ochi pictaţi la ferestrele caselor din Sibiu (lucrări realizate în tehnici şi cu pigmenţi UV şi fosforescenţi), prin care orașul devine spectator al propriilor istorii. Nu în ultimul rând, Alexandru Cînean a început o cercetare doctorală în care își propune să analizeze modul în care artele vizuale și teatrul s-au influențat reciproc de-a lungul istoriei și evoluției artei.

Expoziție în cadrul neo art connect

#humans – ANCA BOERIU

#humans
Anca Boeriu și oamenii ei… gânditori și zburători, siluete întregi sau doar detalii, în grupuri sau solitari, uneori chiar fără referințe la gen sau identități. Fiindcă este vorba despre esența umanului: o atingere, o îmbrățișare, o atitudine… 

În contextul izolării, al neîncrederii și panicii generate de pandemie, sunt gesturile care ne-au lipsit poate cel mai mult, fiindcă ele țin de nevoia intrinsecă a omului: aceea de a fi împreună și de a interacționa emoțional prin limbajul corpului. Sunt acele valori pe care universul artistic al Ancăi Boeriu le încapsulează în forme, linii sau puncte, păstrând esența umanului într-o zonă a empatiei, ferită de tragic sau morbid. Sunt acele nevoi și valori de care suntem poate astăzi mai conștienți decât oricând. Sintetizate, ele se traduc simplu prin… uman. #human

Anca Boeriu s-a născut în anul 1957 în orașul Pucioasa și a absolvit Universitatea Națională de Arte din București (UNARTE) în anul 1982. Este lector universitar doctor la UNARTE, în cadrul secției de Grafică, unde predă de 21 de ani. Este membru U.A.P din 1999 și, din 2016, Președinte al Filialei de Grafică București, membru fondator în Asociația Internațională „Prietenii Muzeului Național de Artă al României”, membru al Asociației Internaționale MitOst Germania, delegat pentru România al Trienalei de Gravură de la Chamallier (Franța), iar din anul 2014 este inițiatorul și coordonatorul Bienalei Internaţionale de Gravură – Bucharest International Print Biennale (BIPB).

Activitatea artistică și curatorială este vastă, cuprinzând expoziții de anvergură în țară și peste hotare. Gândește proiecte pentru studenţii ei şi pentru comunitate. Pe parcursul carierei artistice a primit o serie de importante premii și distincții, dintre care cele mai recente: Premiul UAP pentru Curatoriat (în anul 2017), Premiul pentru Grafică (în anul 2014) etc.

Piece by Piece… Into the Light by WOOBA

Trecem de atâtea ori pe lângă obiecte care par lipsite de orice importanță și valoare estetică și, totuși, sub „lumina” imaginației, ele pot fi transformate în stele. La fel cum fiecare stea, oricât de diferită, poate deveni parte dintr-o fascinantă galaxie.

Astfel a luat naștere, în 2020, în plin an pandemic, WOOBA – un brand românesc sustenabil, bazat pe principiile economiei circulare. Produsele lor de design (cu precădere corpuri de iluminat) sunt create din baghete de lemn reciclat și îmbinări realizate prin tehnologie de printare 3D și transformate în obiecte urbane, geometrice, menite să satisfacă cele mai actuale tendințe în materie de gust și stil.

Instalația „Piece by Piece… Into the Light” își propune să redea, sub forma unei metafore vizuale, întregul proces al metamorfozării unei bucăți de lemn reciclat într-o micro-galaxie.

Part of DESIGN GO

MAMĂ / FIICĂ

O expoziție despre dialoguri interioare, întrebări, răspunsuri și gânduri dezgolite.

Expoziția oglindește legăturile dintre mamă și fiică, interogând moștenirile transgeneraționale care le însoțesc.

Expoziția s-a construit în jurul întâlnirilor între perechile mamă-fiică și fotograful Bogdan Dincă, alături de actorii Denisa Nicolae și Liviu Romanescu. Discuțiile au avut ca punct de pornire gândurile pe care fiica sau mama le-a exprimat într-o scrisoare adresată celeilalte.

Din 7 martie, pe parcursul întregii luni, lucrările din cadrul expoziției Mamă/Fiică vor fi prezentate conform următorului calendar:

  • 07-10.03 (L-J): Ana-Doina | Ella-Gabriela
  • 11-13.03 (V-D): Ioana-Manuela | Denisa-Gilda
  • 14-17.03 (L-J): Mara-Monica | Roxana-Lenuța
  • 18-20.03 (V-D): Alexandra-Carmen | Corina-Vasilina
  • 21-24.03 (L-J): Sorina-Viorica | Alina-Marinela
  • 25-27.03 (V-D): Anca-Adriana | Simona-Adela
  • 28-31.03 (L-J): Carina-Anda | Georgiana-Luminița

Cele 14 portrete în oglindă sunt însoțite de extracte audio din întâlniri. Laura Ionescu completează portretul mamei printr-o serie de amintiri ce aparțin universului „Mama mea e doar cuvinte”.

Fotograf: Bogdan Dincă

Coordonatori: Denisa Nicolae și Liviu Romanescu

Muzică: Mihai Dobre

Expus de Vanner Collective

Mulțumiri: Adi Bulboacă, Liviu Chițu, 4 Teen Art Association

Bogdan Dincă este fotojurnalist, interesat de subiecte sociale si de explorarea modului în care funcționăm ca indivizi şi societate. Este co-fondator al grupului Documentaria, iar fotografiile sale au fost publicate de DoR, Scena9, Libertatea, Inclusiv, Şcoala9, Hotnews.

Mama mea e doar cuvinte – Laura Ionescu În această inimă, vocea mamei se aude fără să se audă. Laura Ionescu își reconstruiește mama din fragmente de discuții și din întrebări care nu își vor mai găsi niciodată răspunsul, doar ca să arate că timpul nu poate nici să învingă iubirea, nici să îi ia din forță. Această experiență – despre pierdere, dar mai mult despre amintire – este inspirată de volumul de memorii „Nu te găsesc pe nicăieri”, apărut la editura Publica.

Vanner Collective este un colectiv de creatori înființat în 2015, cu misiunea de a crește idei și proiecte inovatoare, vorbind oamenilor prin intermediul unor experiențe artistice provocatoare, fresh și actuale. Aleg teme disruptive, izolează povestea umană și o împing în punctul cel mai crud și onest cu putință. Își doresc să provoace publicul să devină parte din comunitatea celor aflați într-un proces continuu de descoperire și creștere.