Exhibition Category: Expoziții trecute

„Reprezentările florale sunt un loc comun în tradiția populară din perspectivă etnografică sau folclorică, oriunde în lume, nu doar în Europa, în Balcani sau în România. Și totuși, există elemente fitomorfe definitorii ale identității culturale românești, sunt detalii distincte care fac diferența nu doar între spațiul românesc și celelalte teritorii învecinate, ci și între regiuni autohtone, între sate, între familii. Mai mult, este cunoscut faptul că fiecare ie este unică și spune ceva foarte specific despre posesoare, despre cea care brodat-o (dacă este măritată, dacă are copii, câți, etc.). De la nivel macro la nivel micro și înapoi, Arina Bican ne oferă o incursiune/imersiune în fascinanta simbolistică a ornamenticii. Cum atenția pentru detaliul vestimentar constituie o recurență în pictura Arinei Bican, o noutate ar fi cozile împletite. Pentru artistă acestea evocă simboluri asociate cu feminitatea și reprezintă manifestări ale respectului pentru tradițiile străvechi. Totodată, sunt o modalitate de a onora moștenirea culturală și istorică pe care o recitește și o revizitează. Împletiturile Arinei Bican, realizate și în ceramică, fac apel la mit și imagini interioare, iar descoperirea imaginilor interioare aduce cu sine întotdeauna o călătorie spre inconștientul colectiv despre care vorbea Jung. O călătorie, bunăoară, între virtual, poetica feminității și poetica reprezentărilor vegetale.” Ana Daniela Sultana.

Arina Bican a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” (2010) și Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, cu o licență în Artă Murală (2013) și un Masterat în Arte Vizuale (2015). Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR), Filiala Pictură, București, Arina Bican desfășoară atât o intensă activitate expozițională, cu numeroase expoziții personale și de grup, în București, în țară și în străinătate, cât și o vastă activitate pedagogică. În 2022, și-a deschis propriul său atelier de artă plastică pentru copii, Yellow House. În prezent este reprezentată de Galeria Kulterra din București.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Vatra Verde, proiectul care a reprezentat România în premieră la Bienala de Design de la Londra anul acesta, ajunge pentru prima dată în București. O instalație vie, realizată dintr-un melanj de materiale inovatoare, plante și hârtie reciclată, transformă vibrațiile plantelor în sunete, iar experiența artistică este extinsă și mijlocită printr-un program de ateliere și momente artistice construite pe concepte vizuale, muzicale și educative.

Creație a membrilor Asociației Art Mirror, Vatra Verde a fost explorată până acum de peste 300.000 de vizitatori, într-un traseu itinerant început la Londra și continuat la Cluj-Napoca, Timișoara și Târgu-Mureș.

Elementele componente ale instalației Vatra Verde sunt energie regenerabilă, miceliu, obiecte artistice realizate din materiale reciclate, interactivitate, tradiție, poezie, precum și o soluție tehnică prin care vibrațiile plantelor se transformă în sunete. Din punct de vedere estetic, instalația aduce un omagiu lui Brâncuși, prin reinterpretarea lucrării sale seminale „Masa Tăcerii”, iar din punct de vedere al mesajului, aceasta implică strategii de responsabilizare ecologică și de protejare a mediului înconjurător.

Asociația Culturală Artistică Art Mirror este o organizație neguvernamentală din Cluj, care experimentează și testează tehnici și soluții durabile pentru educarea comunității în domeniul reciclării, refolosirii materialelor și ecologiei. Activă din 2015, asociația organizează periodic ateliere, expoziții, activități și acțiuni comunitare.

Glasurile Vântului

CRENGUȚA MITROFAN

„Pendulând de trei decenii între România și Austria, Crenguța Mitrofan a reușit să integreze armonios personalității sale cele două spații ale geografiei sale interioare, fiecare cu specificul său. Totuși, de curând, a avut revelația faptului că doar acasă asculți cu adevărat «glasurile vântului». Ulterior, a auzit această idee dezbătută într-o emisiune radiofonică despre Novalis, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai romantismului german, și a realizat cât de universală este această imagine poetică subtilă și complexă care, deși implică o anume dinamică și mecanică a mișcării, este, de fapt, o expresie a timpului oprit în loc, un imbold de a trăi momentul prezent. Expoziția de față face trimitere, prin modalitatea de expunere a lucrărilor realizate de Crenguța Mitrofan, la  felul în care poate fi perceput sunetul vântului, care – la fel ca alte sunete aparent banale precum croncănitul pescărușilor sau al ciorilor, plesnetul valurilor sau foșnetul frunzelor – aduce deseori un sentiment melancolic, nostalgic, trist-frumos, prolific exprimat în poezie, în filosofie și nu numai.” – Ana Daniela Sultana

Crenguța Mitrofan este artistă vizuală născută în România, la Piatra Neamț. De mai bine de treizeci de ani locuiește în Austria, unde a studiat pictura cu reputați artiști precum Christian Ludwig Attersee și Edgar Tezak. Activează în domeniul educației artistice, desfășurând, totodată, o activitate expozițională atât în România, cât și în Austria.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu institute culturale, muzee, centre de artă și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Artist: Ana Ștefania Andronic (BUZU)

Curator: Ana Daniela Sultana

„Mereu atentă la ce se petrece în cotidian, atât pe plan local, cât și internațional, Ana Andronic (BUZU) abordează frecvent subiecte la zi, care invadează mass-media. În această personală cu titlul «Barbillion», BUZU chestionează recentul fenomen omonim generat de încasările record înregistrate de filmul «Barbie» regizat de Greta Gerwig, încasări care au depășit 1 miliard de dolari într-un timp foarte scurt de la lansarea sa, marcând o premieră istorică. Însă, intenția lui BUZU în această expoziție nu este de a alimenta și mai mult hype-ul mediatic ci mai de grabă de a atrage atenția asupra efectelor mai puțin pozitive ale influenței păpușii Barbie în viețile fetelor și în societate în general, cum ar fi amprenta de carbon ridicată a unei astfel de jucării sau standardele de frumusețe exagerate pe care aceasta le insuflă. Din punct de vedere tehnic, instalația «Barbillion» este un nou experiment sculptural al lui BUZU, care ne prezintă, în ceea ce privește modalitatea de expresie, o direcție diferită față de grafica sa vibrantă însoțită deseori de text, cu care ne-a obișnuit în solo show-urile și proiectele sale anterioare.” – Ana Daniela Sultana

Ana Ștefania Andronic (BUZU) este artistă vizuală formată ca graficiană, fiind absolventă a Universității Naționale de Arte din București, secția Grafică, promoția 2004, unde l-a avut profesor îndrumător pe Mircia Dumitrescu. Membră  a Uniunii Artiștilor Plastici din România încă din 2014, Ana Ștefania Andronic este, totodată, fondatoarea Galeriei Fără Nume și directorul artistic al Galeriei Senso din București. Practica sa artistică este complexă, incluzând animație, ilustrație, artă digitală, pictură, grafică și instalație grafică. Activitatea sa expozițională cuprinde, pe lângă numeroase expoziții personale și de grup, participări cu lucrări sau expoziții personale la bienale, târguri și saloane de artă locale și internaționale.

Ana Daniela Sultana este curatoare, publicistă și consilieră la creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București. Licențiată în filologie și în științele comunicării, a absolvit un master în curatoriat la Universitatea de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, ICR Istanbul, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Artiști: Anca Boeriu, Alexandru Cînean, Cosmin Paulescu 

Instalație derivată din spectacolul-aplicație ”The Walks” by Rimini Protokoll (o co-producție creart/TEATRELLI & Goethe-Institut București)

Curatori: Roxana Lăpădat, Andreea Sandu

Artiști fotografi – instalația THE WALKS

Timișoara: Andreea Băban, Ioana Cionte, Felix Cionte, Peter Horațiu, Timotei Hotea,  Loredana Ilie Georgiana Șleam, Alexandra Ștefan, Alexandru Știube, Cristian Răzvan Uță

Sibiu: Andreea Bena, Raluca Elena Coșăreanu, Alexandra Dogaru, Cristina Fău,      Horia Fedorca, Maya Goia, Ilie Mitrea, Sergiu Pavălă, Andrei Popa, Paula Prade

Cluj-Napoca: Lucia Codreanu, Gabriela Jilav, Virgil Puiac, Elena Waldorf

București: Fotografii oficiale ale versiunii în limba română a spectacolului-aplicație THE WALKS by Rimini Protokoll. Foto: Bogdan Botofei

Proiectul curatorial pornește de la tema Anualei de Artă și Știință – reconectarea – și a fost gândit ca o punte între tipuri diferite de manifestări artistice, între artiști și între publicul divers al orașelor în care este itinerat: Timișoara, Sibiu, Cluj-Napoca și București. 

Tineri artiști din Timișoara, Sibiu și Cluj-Napoca au fost invitați să parcurgă cele 10 Plimbări ale spectacolului experimental – aplicație „The Walks” by Rimini Protokoll (o co-producție creart/Teatrelli, în parteneriat cu Goethe-Institut București) și să-și descopere orașul din perspectivă performativă, experiențele lor (materializate în fotografii pe care aplicația te invită să le faci) fiind încapsulate într-o instalație creată de Cosmin Paulescu (Cozo), sub forma unor hărți.

Parte din instalație vor fi și lucrările concepute de artistul sibian Alexandru Cînean, prezentate în cadrul expoziției EYE SB-YOU! (FITS 2021) și recontextualizate pentru proiectul „Reconnecting the City”. Ochii pictaţi în lucarnele caselor din Sibiu, prin care orașul a devenit spectator al propriilor istorii, vor adăuga noi istorii și imagini, dintr-o altă perspectivă: atunci înregistrau în mod direct și ca un „spectator” obiectiv viața orașului, acum devin „spectatori” subiectivi care înmagazinează amintiri prin intermediul unei experiențe performative indirecte – „The Walks”.  

Perspectiva este completată de „oamenii” artistei Anca Boeriu, care dau glas orașului prin „prezență”, dar și prin intermediul unei instalații audio: Te uiți împrejur, privești, asculți, simți. Este relația ta de iubire cu orașul. Atunci te întrebi dacă oamenii locuiesc orașul sau se lasă locuiți de acesta.

Proiectul expozițional face parte din Anuala de Artă și Știință – Neo Art CONNECT (NAC), prima platformă națională, rețea și anuală de artă și știință, inițiată de Galeria Galateca și Asociația Culturală Neo Art România și dezvoltată în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale, având ca partener strategic Fundația 9. Platforma și-a început manifestările artistice pe 18 mai cu o expoziție intitulată RECONECTARE care a oferit vizitatorilor oportunitatea de a vedea cele cinci proiecte câștigătoare ale burselor oferite în cadrul programului de BRD Groupe Société Générale, în ediția pilot Neo Art CONNECT, desfășurată în toamna anului 2022. Activitățile din cadrul platformei se vor încheia la finalul lunii iulie 2023.

„Instalația scenografică Două într-una. O poveste… din spațiul white cube al Galeriei CREART este un experiment plastic inedit pentru autorul său, Octavian Neculai. Lucrarea are ca punct de plecare Noaptea de Sânziene a lui Mircea Eliade atât prin motto-ul sub inspirația căruia aceasta a prins contur, anume pasajul în care este evocată puterea regelui Midas de a transforma în aur tot ce atinge, cât și prin ipostaza personajului care se află în fața unei alegeri. Dacă existența multiversurilor paralele – conform fizicii cuantice – se verifică, practic fiecare decizie pe care o luăm generează un nou univers; dar ce se întâmplă oare atunci când din două variante le alegem pe amândouă? Două într-una este povestea posibilă nu doar a două mirese, ci, având în vedere biografia lui Octavian Neculai, poate fi și o poveste despre felul în care un creator urmează simultan două direcții artistice diferite: arhitectura și scenografia. Aflată astfel la interferența dintre practici artistice și chei de citire, construcția vizuală ne oferă prilejul unei incursiuni în imaginarul artistului, dar și un imbold prin intermediul căruia fiecare să își asume drumul alchimic al transformării de sine.” (Ana Daniela Sultana)

„Povestea mea este despre contopirea prin iubire sau datorită iubirii. Ea a început într-o zi în care am văzut în cadrul unei ferestre deschise spre stradă o rochie de mireasă așezată pe un manechin, lăsându-mi impresia că vorbea cu cineva. Și așa mi-am zis: de ce nu ar vorbi cu mine și împreună să spunem o poveste despre acest eveniment, teoretic, unic în viață. Cum ar fi dacă, uitându-ne în oglindă, ne-am vedea și cealaltă față numai de noi știută? E vorba despre o dezvăluire în ziua în care se celebrează iubirea.

E ziua în care, prin atingerea cu acea substanță miraculoasă, putem transforma orice în aur, inclusiv visele.

Miresele mele – care de fapt sunt două într-una – se pregătesc de nuntă, în fața oglinzii, își ascund chipul și corpurile în spatele unor voaluri pentru a-și păstra iubirea departe de privirile oamenilor. Nu reușesc decât parțial.

În acest timp, în jurul lor sunt cadourile pe care urmează să le primească de la invitații care deja plutesc deasupra lor.” (Octavian Neculai)

Octavian Neculai este scenograf și arhitect, profesor colaborator și asociat al UAIM, arhitect practician la ICPIL și președinte Comproiect, absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București (1966). Personalitate complexă, a realizat numeroase proiecte destinate artelor spectacolului, remodelări și reabilitări de teatre, amenajări de spații comerciale, de spectacol, amenajări interioare, construcții hoteliere complexe, proiecte pentru construcții în țară și străinătate, pavilioane de târguri și expoziții. De asemenea, a semnat scenografia a numeroase spectacole de teatru și operă, lucrând alături de nume consacrate în domeniu, precum Liviu Ciulei, Dan Jitianu, Andrei Șerban, Alexandru Darie, Mihai Mănuțiu sau Alexandru Dabija.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă. Licențiată în filologie și științele comunicării, a absolvit un masterat în curatoriat la Universitatea de Artă Aplicată din Viena, iar în prezent pregătește o teză de doctorat cu titlul „Poetica textului curatorial”. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, MNLR București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Parte din programul de evenimente satelit Design GO! în Romanian Design Week 2023

Galeria Creart
14 mai – 14 iunie 2023 (zilnic între orele 12.00 – 21.00)
Intrare liberă

Vernisaj: 14 mai 2023, ora 18.30

Vernisajul este precedat de un workshop menit să ofere o incursiune nemijlocită în practica artistică și în filosofia eco de viață a Maiei Ștefana Oprea.

Workshop: 14 mai 2023, ora 17.00 – intrare liberă

Expoziția personală RECONCILIERE a Maiei Ștefana Oprea este „o potențială conversație legată de respectul pentru istorie și nevoile ecologice ale lumii noastre prezente și viitoare, în care plasticul se împrietenește cu materia organică și dezvăluie un proces de creație continuu, iar forma pur și simplu se hibridizează, invadează, propagă organic alte materii și spații, ca o pseudo-vegetație.” (Maia Ștefana Oprea)

„RECONCILIERE este, în același timp, și despre relația materialelor pe care Maia Ștefana Oprea le utilizează în lucrările sale; pe de o parte avem plastic și diverse materiale sintetice, pe de altă parte avem plante și derivate din acestea, din grădina sa: iederă, salcie, viță de vie, nuci, trandafiri, paie, lemn, rumeguș, cenușă.

MORPHOGENETIC INDUSTRY, eveniment conex denumit după pictura cu același titlu semnată de Maia Ștefana Oprea și expusă la Galeria AnnArt, constă într-un live drawing pornind de la plantele care cresc în grădina artistei. Cu această ocazie, Maia Ștefana Oprea ne prezintă al său life project: Grădina Ideilor și producția rezidențelor artistice Tout- va- bien pe care aceasta le organizează la Nucșoara, în jud. Argeș.” (Ana Daniela Sultana)

Maia Ștefana Oprea este absolventă UNArte București, cu burse de studii în Franța și SUA. Din 2016 este reprezentată de Galeria AnnArt din București, iar din 2019 locuiește împreună cu familia sa în satul Inotești, jud. Prahova. A expus în cadrul Bienalei Internaționale de Pictură de la Chișinău, la Vienna Contemporary, ICR Londra, ICR Veneția, Galeria Națională de Artă din Ruse, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, Castelul Cantacuzino din Bușteni, Muzeul de Artă din Ploiești, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul Național Cotroceni din București, precum și în numeroase galerii de artă autohtone și internaționale.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă. Licențiată în filologie și științele comunicării, a absolvit un masterat în domeniul curatorial la Universitatea de Artă Aplicată din Viena, iar în prezent pregătește o teză de doctorat cu titlul „Poetica textului curatorial”. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, MNLR București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

un proiect GRIVIȚA53 @ Galeria CREART

„Ouăle Grivița53 au deja un parcurs itinerant prestigios (au fost expuse la MNAC, la mall, etc.), găsindu-și locul în memoria noastră colectivă alături de expresia «primul teatru construit împreună (de la zero)». Contextul în care le readucem în atenția publicului, în primăvara lui 2023, nu rezidă doar în celebrarea Zilei Mondiale a Teatrului (aceasta este doar un pretext), ci, mai cu seamă, în importanța și necesitatea solidarității comunității acum, mai mult ca oricând, odată cu demararea șantierului, întrucât pe 1 martie anul acesta a început construcția per se a teatrului din Grivița 53. Totodată, expoziția «Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă» prefațează o nouă campanie caritabilă similară Festivalului Ouălor, în care, de această dată, suportul pe care artiștii, respectiv creatorii, vor desena sau picta va fi chiar cărămida. Pornind de la principiul conform căruia întregul se reflectă în parte, iar partea în întreg, selecția expozițională de față constituie un mic fragment din ceea ce înseamnă forțele care au fost angrenate în materializarea acestui proiect numit și «insula imaginară pe care visăm să construim experiențe», pentru a o cita chiar pe Chris Simion-Mercurian, vizionara și inițiatoarea întregului concept Grivița53.” (Ana Daniela Sultana)

„Asta admir la proiectul Grivița53. Pasiunea. Energia. Și hotărârea. De a urma un vis. Oricât de greu ar fi. Merită să le urmăm exemplul. Merită să-i ajutăm. Ajutați-i și voi. Pe cei care îndrăznesc să viseze. Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă, visul lor va prinde contur. Și ne va bucura pe toți, la sfârșit.” (Cristian Mungiu)

Expoziția reunește reproduceri ale celor 19 ouă supradimensionate, precum și un ou Grivița53 în dimensiune reală (semnat de Dalina Bădescu și de Cristian Mungiu) din cadrul Festivalului Ouălor, inițiat de scriitoarea și regizoarea Chris Simion-Mercurian în 2019, când personalități importante ale artei, sportului, muzicii, teatrului și ale altor industrii creative au acceptat provocarea de a da o identitate vizuală unică fiecărui ou (cu înălțimea de 2 metri, din poliester armat și fibră de sticlă) și de a le transforma în lucrări de artă.

Creatorii care au îmbrățișat inițiativa, în 2019, sunt: Arantxa Etcvheverria, Alexandra Nechita, Francisc Chiuariu, Gheorghe Fikl, Mihai Popescu și Florin Samoilă, Oana Pellea și Mirela Trăistaru, Alex Găvan și Adina Mastalier, Valeria Van Groningen și Chris Simion-Mercurian, Horațiu Mălăele și Cristi Farcaș, Maia Morgenstern și Cabiria Morgenstern, Alexandru Tomescu și Ana Munteanu, Ivan Patzaichin și Marius Burhan, Cristian Mungiu și Dalina Bădescu, Dan Perjovschi & Band of Illustrators: Sorina Vazelina, Tuan Nini, Laurie Mouret, Irina Iliescu, Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) și Ramona Chirică, Mirela Trăistaru, Iuliana Vîlsan, Marius Manole, Vasile Murivale, Mihai Dobrovolschi și Vlad Fodor.

 „Țesute majoritatea cu fir roz, personajele feminine din această serie, precum și simbolurile de care acestea sunt însoțite, își spun povestea dintr-o perspectivă feministă (herstory). Adam și Eva, Maria Egipteanca, un autoportret al Ralucăi Ilaria Demetrescu la scară naturală, care aduce mult cu un lințoliu sau giulgiu, etc. sunt lucrări care chestionează imagologia creștină și statutul femeii. Cel mai adesea, eroinele înglobează simultan mai multe identități, uneori paradoxale (sfântă-prostituată de exemplu, cum e cazul Mariei Egipteanca sau Mariei Magdalena) dând măsura complexității naturii feminine. Desigur, întâlnim în selecția de față și versiuni complet laice ale femeii; oricum, arhetipurile invocate de Raluca Ilaria Demetrescu sunt în general atemporale și capabile a ne oferi o variantă deschisă a narativului pe care privitorul îl poate percepe și interpreta în funcție de propria sa experiență de viață. Firul, deloc întâmplător roz, alegerea suportului textil ca mediu de expresie artistică (a cărui evoluție de la decorativism la înaltele foruri ale artei contemporane este strâns legată de evoluția feminismului), ca de altfel și modul autonom  în care personajele sale transmit structuri epice, o particularizează  pe Raluca Demetrescu în abordarea sa feministă ca artistă. În mod similar, în practica sa curatorială, Raluca Demetrescu generează un spațiu al incluziunii și diversității estetice, orchestrând proiecte expoziționale de mare amploare în care vocile minorităților – sexuale sau etnice – se pot face auzite.” (Ana Daniela Sultana)

Raluca Ilaria Demetrescu este artistă vizuală cu studii doctorale în arte vizuale la Universitatea Sorbona din Paris, curatoare, co-fondatoare și coordonatoare a celei mai longevive galerii de tip artist-run space din București, Alert studio (PINK CODE). Inițiatoare de ample proiecte expoziționale colective, atât în spații destinate în mod tradițional artei, cât și în spații alternative, Raluca Ilaria Demetrescu produce un discurs curatorial social urban, feminist asumat. În practica sa artistică abordează medii de exprimare dintre cele mai variate, de la pictură și grafică, la ceramică și instalații textile, în care textul țesut sau desenul brodat transmit un puternic mesaj artistic. Lucrările sale se găsesc în colecții de artă din țară și străinătate.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă. Licențiată în filologie și științele comunicării, a absolvit un masterat în domeniul curatorial la Universitatea de Artă Aplicată din Viena, iar în prezent pregătește o teză de doctorat cu titlul „Poetica textului curatorial”. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, MNLR București, Muzeul de Artă din Timișoara,  Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

„În mod tradițional, numele artistului se regăsește într-un colț al lucrării sale – ca semnătură, apare pe etichete în galerii și muzee ori poate fi insinuat printr-un tag, pe perete, în cazul unui mural. Având ca reper exemple internaționale de artiști vizuali consacrați, cu nume care au devenit deja brand-uri, Georgian Bărbieru face din propriul său nume subiectul expoziției Make a Name. Titlul preia expresia în engleză, al cărei corespondent fidel în română este «a-și face un nume». În acest fel, numele său apare scris cu litere de culori diferite, pe diverse fonduri, această repetiție inspirată de lettering și pop-art dând o cadență aparte selecției expoziționale, invocând, totodată, și tehnici de (neuro)marketing, mai mult sau mai puțin subliminale, de tipul celor care încurajează dependența de o marcă anume ori consumerismul compulsiv. Astfel, deși seria de lucrări cu litere a lui Georgian Bărbieru se revendică – cromatic și conceptual – unor practici artistice întâlnite la Alighiero Boetti, Damien Hirst sau Gerhard Richter, indirect, aceasta face trimitere și către preocupări ale sale mai vechi, legate de eco art sau de impactul oamenilor asupra mediului înconjurător.” (Ana Daniela Sultana)

Georgian Bărbieru este asistent universitar în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, Departamentul de Artă Murală și membru al Uniunii  Artiștilor Plastici din România, Filiala Pictură București. Practica sa artistică este complexă și se desfășoară pe două paliere: pe de o parte, ca profesor, predă artă murală, pe de altă parte, ca artist, experimentează cu pictură, sculptură și instalație.

Ana Daniela Sultana este publicist și curator. Articolele sale apar în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, MNLR București, Muzeul Municipiului București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center, Galeria CREART și cu alte galerii de artă contemporană.