Exhibition Category: Expoziții trecute

„«Notes on an Abstract Dreamscape» are ca punct de plecare un element semnătură al designerului Cristian Samfira, inițial aprofundat în creațiile sale vestimentare, apoi transpus în pictura sa, în peisajele abstracte lirice, adesea monocrome. Acest motiv deja recognoscibil constă într-o aglutinare de forme geometrice unghiulare 3D, rezultate în selecția de față în urma experimentului cu diferite materiale precum acrilic, ipsos și ciment pe suprafața pânzei. Luând forma reliefului arid sau, dimpotrivă, a solului fertil vulcanic, lucrările lui Cristian Samfira se revendică expresionismului abstract, plasându-se într-un cadru atemporal și aspațial. Atmosfera onirică, în care granițele realității se dizolvă în forme, culori și texturi enigmatice, invită la introspecție, oferind atât o fereastră spre subconștient, cât și o incursiune în imaginarul și practica artistică a lui Cristian Samfira, situată la intersecția dintre artă, design și fashion.” (Ana Daniela Sultana)

Cristian Samfira este un creator recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul modei și designului vestimentar, având o carieră proeminentă în industrie și un impact semnificativ asupra reprezentării României în modă la nivel internațional. Originar din Cluj, Cristian Samfira este absolvent al Liceului de Arte Plastice „Romulus Ladea”, Secția Pictură Monumentala și al Secției de Design Vestimentar a Academiei de Arte Vizuale „Ioan Andreescu”. Artist pluridisciplinar, Cristian Samfira a realizat numeroase prezentări de modă, fiind o prezență constantă la Paris Fashion Week, precum și la evenimentele și târgurile internaționale de profil. A semnat scenografia pentru spectacole de teatru din România și din Franța, având totodată numeroase colaborări cu producții de teatru și televiziune, a creat costume pentru Teatrul Odeon sau Nottara din București și pentru Teatrul Molière din Paris. În ce privește activitatea expozițională, a participat la expoziții de grup și la bienale de artă din țară. În 2024, a primit Premiul UAPR pentru Design, iar în 2025 Premiul Best Romanian Fashion Designer din partea FORBES.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, ICR Veneția, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Fotografii de Cătălina Flămânzeanu

„Prin aceste lucrări, propun o reflecție asupra unei întrebări esențiale: putem apăsa o comandă pentru mântuire? «CTRL+S(oul)» explorează tensiunea dintre tehnologie și spiritualitate, între reflexul mecanic de a salva un fișier și nevoia profundă de a salva sufletul. Trăim într-o lume în care acțiunile noastre devin tot mai rapide, automate, aproape inconștiente. Însă mântuirea, în sens spiritual, nu vine printr-o comandă rapidă. Ea presupune credință, sacrificiu și renunțare. «CTRL+S(oul)» este un mesaj vizual despre credință, într-o perioadă în care suntem obișnuiți cu interfețe și soluții instant — un cod modern pentru o căutare veche.” – Sabina Legănaru

„Conceptuală încă de la titlu, personala Sabinei Legănaru cu vernisajul în Săptămâna Mare este o expoziție dedicată sărbătorilor pascale, o fuziune între viziunea contemporană și tradiția sacră și, nu în ultimul rând, o incursiune în practica sa artistică desfășurată pe două direcții aparent divergente – pictura abstractă și iconografia ortodoxă. Cea din urmă, iconografia ortodoxă, în ale cărei taine și tehnici Sabina Legănaru a fost inițiată încă din liceu, nu este decât subtil prezentă în selecția de față, respectiv printr-un mic detaliu – faldurile veșmântului cristic. Prin «CTRL+S(oul)» suntem invitați, într-un context tot mai polarizat pe fiecare subiect, mai ales pe cele mai stringente (evoluția AI-ului, încălzirea globală, liderii politici, starea socio-economică), să salvăm, pentru a putea accesa pe viitor din memorie (fie cea internă sau cea colectivă), fragmente de iluminare!” – Ana Daniela Sultana   

Sabina Legănaru (n. 1982, Horezu) este artistă vizuală absolventă a Facultății de Matematică a Universității din București și UNArte, cu o licență și un master în pictură, membră UAP. Activitatea sa expozițională numără expoziții de pictură, desen, fotografie și instalație în București, Paris, Roma, Florența, Londra, Amsterdam, Montreux, Nisa, Frankfurt și New York. Participarea sa la Salon de la Peinture din Paris și la Bienala de Artă de la Florența reprezintă momente semnificative în parcursul artistic. A studiat și creat timp de 2 ani la Florența și la Roma, iar în prezent trăiește și creează în București.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, ICR Veneția, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, MNLR București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Fotografii de Cătălina Flămânzeanu

                                                                                                                                                                                                                               

„Pornind de la tehnici folosite de elevi la ora de lucru manual în comunism, Mihaela Moldovan ne oferă în acest solo show un concept vizual cu mai multe perechi binare. Țesătura din hârtie în contrast alb-negru devoalează din perspectivă feministă raportul dintre artele aplicate și cele «majore», dintre realitatea trăită și cea imaginată, dintre ritmul cotidian și cel casnic, dintre timpul utilitar și cel al creației ori dintre timpul personal și cel dedicat celorlalți. Totodată, această selecție revizitează perspective identitare din toposul autohton aflate la intersecția dintre introspecția personală și memoria socială, respectiv dintre experiența comună și ieșirea din tipar prin actul creației. Fie că țese narațiuni în fir textil (precum instalațiile asemeni unor milieuri supradimensionate) sau în hârtie (precum lucrările de față), practica artistică actuală a Mihaelei Moldovan se concentrează pe gesturile repetitive ce pot fi revendicate antropologic ori ideologic, în sensul unui feminism subtil-subversiv.” – Ana Daniela Sultana

Mihaela Moldovan (Vezentan) este unul dintre artiștii vizuali care formează comunitatea Atelierelor Malmaison și totodată membră a Grupului ~28, colectiv dedicat explorărilor reprezentărilor și experiențelor femeii în artă. Absolventă UNArte București, cu o licență în Arte Textile și Design Textil și un masterat în Arte Vizuale, Mihaela Moldovan se plasează ca practică artistică în zona textilelor experimentale, apelând la vechi tehnici de broderie/lasetă utilizând în schimb materiale noi din zona industrială (sfori, cabluri, furtunuri, etc.) precum și tehnici de hârtie decupată inspirate din atelierele de lucru manual din copilăria ei. Activitatea sa expozițională numără expoziții personale și de grup la Galeria Anca Poterașu, Muzeul Național de Istorie a României, Scena 9, Art Safari, Muzeul Național de Artă Contemporană, respectiv Galeria WHITECUIB din Cluj.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, ICR Veneția, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Fotografii de Răzvan Năstase

„Fascinați de libertatea de expresie a copiilor sau, mai de grabă, mizând pe abordarea degajată și sinceră a acestora, artiști precum Jean Dubuffet sau Jean-Michel Basquiat și-au dezvoltat propriul stil în pictură inspirat de limbajul plastic al copiilor, asigurându-și fiecare locul său în istoria artei. Avioanele și bărcuțele din instalația lui Tudor Stancu trimit tocmai la această estetică și la imaginarul artistului care își găsește inspirația prin reconectarea cu jocul, prin explorarea fără reguli și preconcepții a suprafeței de lucru sau a spațiului expozițional. Solo show-ul împrumută titlul de la lucrarea omonimă a lui Tudor Stancu având ca motto/notă explicativă «Repurposing childhood dreams into art using materials from the toys of adulthood». Remarcăm în selecția de față un dialog necenzurat între forme și texturi, între geometrii subiective și obiecte descărcate din subconștient. Puntea dintre virtual și structurile ce capătă contur și sens eliberator este trecută când cu rezolvări arhitecturale, când cu ingeniozitate ludică.” (Ana Daniela Sultana)

Tudor Stancu este un artist vizual cu multiple valențe – pictură, grafică, design grafic, graffiti și tatuaj pentru a numi câteva dintre domeniile artistice abordate – absolvent al Universității Naționale de Artă din București, Secția Design Grafic. Totodată, este membru al colectivului specializat în artă murală și stradală HOPC (House of Paints Crew) și desenator tehnic la biroul de arhitectură B23T. Activitatea sa expozițională numără participări la colective și solo show-uri în cadrul NAG, MOBU și la Galateca. În practica sa artistică îmbină, în funcție de proiect, background-ul său în arhitectură, pasiunea pentru lettering și elemente de Lowbrow (Art).

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, ICR Veneția, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Fotografii de Răzvan Năstase

„Pământul ca teritoriu își poate schimba identitatea cu fiecare secol (chiar și mai frecvent), își poate schimba granițele, denumirea, forma de organizare societală, etc. Foucault aprecia că «este foarte probabil că fiecare grup uman, oricare ar fi el, decupează, din spațiul pe care îl ocupă, în care trăiește în mod real, în care muncește, niște locuri utopice […]» La noi în țară, se păstrează în unele zone un obicei străvechi (din vremea dacilor, după cum consideră chiar localnicii) – pițăritul din Ajunul Crăciunului. Mircea Modreanu tematizează în solo show-ul de față această tradiție autohtonă, prin prisma apropierii și apartenenței sale la comunitatea momârlanilor din Petroșani, oraș în care artistul a crescut și în care a mers cu pițăratul pe când era copil. Expoziția «Măști de pițărăi» vine după un al proiect al său autoreferențial, personala de la MNTRplusC «Despre sine, cruci și altele», o expoziție-instalație cu obiecte sculpturale inspirate de crucile momârlănești din Valea Jiului. Capete de floare și alte motive tradiționale românești care se regăsesc pe ie sau pe ceramica artizanală sunt aduse în contemporan de Mircea Modreanu pe măștile de pițărăi alb-negru realizate după fizionomiile apropiaților săi. Cercetarea vizuală și antropologică pe care ne-o oferă artistul pune astfel în discuție acele locuri utopice amintite de Foucault, scoțând în evidență identități individuale sau colective care se activează în preajma sărbătorilor de iarnă.” – Ana Daniela Sultana

Mircea Modreanu este artist vizual, manager de proiecte culturale și galerist. A urmat cursurile Facultății de Arte Plastice din cadrul UAD Cluj și, imediat după finalizarea licenței, și-a reconfigurat traseul către București. În 2014 a terminat masterul la departamentul de grafică al UNArte și, un an mai târziu, a înființat un ONG, reprezentând debutul său ca organziator de proiecte culturale. Din 2018, de când a luat naștere proiectul E T A J artist-run space, a organizat expoziții în spațiul din București, de pe strada George Enescu 43, unde a avut invitați până în prezent peste 200 de artiști. În lockdown, ca formă de documentare și arhivare, a început să filmeze interviuri cu artiști, pe care le-a urcat pe canalul de youtube ETAJ TV; este coordonatorul Revistei E T A J, o publicație lansată din dorința de a promova arta contemporană și artiștii locali. Din 2021 prezintă scena artist-run din România în context internațional, participând la târguri de artă pentru inițiative independente în Aarhus, Stockholm, Budapesta, Madrid, Milano, Los Angeles și Ciudad de Mexico.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, ICR Veneția, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Fotografii de Răzvan Năstase

„Evoluția tehnologică recentă și în special AI-ul își găsesc aplicabilitatea inclusiv printre pictori, existând, la momentul de față, diferite aplicații care plasează lucrările lor într-un cadru domestic minimalist sau exotic, după preferințe, prin așa-numitele „room mockups”. Tendința de a oferi un spațiu expozițional virtual nu e chiar nouă dacă ne gândim la târgurile de artă online din pandemie cu acele „online (private) viewing rooms”, la expozițiile în realitate virtuală sau la alte platforme imersive de prezentare a operelor de artă în mediul online. Dacă mai luăm în calcul și mania declanșată de către NFT-uri la începuturile lor, putem vedea parcursul unei lucrări de la atelierul artistului la colecționar (fie el public sau privat), via, eventual, expoziții, bienale sau târguri internaționale de profil, cel puțin la fel de fascinant precum tema lucrării în sine. Contextul în care apare o pictură din momentul în care părăsește atelierul artistului este, astfel, subiectul pe care expoziția de față își propune să-l exploreze prin selecția de lucrări semnate de Francisc Chiuariu, o prezență constantă în expoziții, bienale și târguri internaționale de artă și, totodată, martor al acestei recente schimbări de paradigmă din arta contemporană. Lucrările sale, expuse anterior în evenimente de referință, sunt prezentate acum într-o galerie instituțională care funcționează de obicei ca un clasic white cube, dar care, de această dată, folosește o modalitate de expunere împrumutată din estetica spațiilor virtuale de tip room mockup sau viewing room.” Ana Daniela Sultana

Francisc Chiuariu (n. 1966) este absolvent UNArte București, unde a și predat între 1993 și 2000. În 2000 s-a desprins de grupul rebel neo-expresionist Crinul, al cărui membru era din 1996, concentrându-se pe parcursul său individual în pictură. Temele sale predilecte sunt orașul, rețelele și figura umană. A expus la Bienala de la Moscova, Art Vienna, Bienala de la Liverpool, MoBU, în show-uri de grup și târguri de artă la Paris și Tel-Aviv. Susținător al ONG-ului Hospice of Hope, donează anual lucrări în beneficiul licitațiilor de caritate ale organizației. Din 2012, este reprezentat de Galeria AnnArt din București. Originar din Sibiu, trăiește și lucrează în București.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, ICR Veneția, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Fotografii de Cătălina Flămînzeanu

Domenii aparent antagonice, ecologia și moda (nu doar cu înțelesul strict de fashion, ci în sensul său extins, care duce la obsolescența programată) sunt două repere care se potențează propice în practica artistică a artistului Sergiu Chihaia, indiferent de etapele de creație pe care el le parcurge, etape care se întind pe perioade de aproximativ cinci ani. Dacă acum un deceniu Sergiu Chihaia se remarca prin acele apariții arctice (pinguinii din hârtie), iar de 5 ani a început să folosească preponderent plastic în instalații conceptuale cu efecte remarcabile (proiecte comisionate inclusiv de branduri mari autohtone), expoziția de față face parte din demersurile sale care marchează trecerea într-o nouă etapă, dedicată, de această dată, lemnului. Colecționar asiduu de crengi a căror ramificație trimite către o estetică ecologică, Sergiu Chihaia este interesat în special de forma pe care lemnul o are și de felul în care o poate folosi în lucrările sale. De la nucul din curtea UNArte București, pe care l-a expus la Mogoșoaia în pandemie, la lemnul adus din Mexic când a fost cu un proiect artistic de grup sau lemnul găsit și șlefuit în vacanță la mare, Sergiu Chihaia are o relație foarte apropiată cu acest material. Aflată la intersecția dintre Eco Art și Arte Povera, având, de fapt, numeroase alte referințe și influențe, instalația „ECESIS” face apel la același tip de mesaj pe care personalități precum David Attenborough sau Sebastião Salgado îl transmit lumii, acela de conștientizare a impasului ecologic în care ne aflăm. Termenul „ecesis” (eng.) vine din greaca veche și se referă la capacitatea unei plante de a se adapta unui nou mediu. – Ana Daniela Sultana

Sergiu Chihaia (n. 1982), absolvent al Universității Naționale de Arte București, este în prezent cadru didactic titular la departamentul Modă, în cadrul aceleiași instituții. Trăiește și lucrează în București. Participă cu lucrările sale la expoziții naționale și internaționale (București, Constanța, Londra și Veneția). Are lucrări în colecții particulare din Anglia, Italia și România. În 2014 câștigă premiul UAP pentru Arte Decorative – Textile în cadrul proiectului Arte în București, ediția a V- a. Este sculptor, textilist și designer iar în focul creației, le îmbină pe toate, devenind scenograf. Astfel, artistul reface istoria lumii ca o scenă, un spațiu de expunere pentru dramele, fericirile și izbânzile omului.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Fotografii de Mihai Theodor Sava

În perioada 19 septembrie – 6 octombrie 2024, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București a fost partener al celei de-a 11-a ediții a BB – BUCHAREST BIENNALE – Bienala Internațională de Artă Contemporană care a avut loc în mai multe spații expoziționale din București, printre care și Galeria CREART  (Piața Alexandru Lahovari 7).

“Prin implementarea unui proces distinctiv și nefiltrat de selecție democratică, ‘Teritoriile necunoscute ale democrației’ se distanțează de practicile curatoriale convenționale. Inspirat de complexitățile democrației românești, proiectul explorează conflictele dintre participarea publică și constrângerile sistemelor reprezentative. Fundamentul abordării curatoriale este conceptul de democrație participativă, care subliniază implicarea cetățenilor în procesele decizionale (Smith, 2009). Acest cadru contestă rolul tradițional al curatorului ca unic arbitru al valorii artistice, promovând un mediu mai incluziv și colaborativ. Cu toate acestea, proiectul recunoaște limitele democrației directe, în care fiecare cetățean are un cuvânt egal în orice decizie. În același timp, examinează utilizarea acestui concept de către actorii culturali români acolo unde există un interes direct, dezvăluind potențialele lacune ale participării pure.” Daniel Roșca, director artistic BB11

Ariști participanți: Timothy Joseph Anderson (US), Andrei Argeșeanu (RO), Raul Bratu (RO), Ezgi Böttger (TR/DE), Baran Caginli (TR/FL), Mircea Ciutu (RO/DE), Regina Costa (PT), Iknur Demirkoparan (TR/US), Alessandro Di Massimo (IT), Gritsku Evghenia (UKR/RO/PL), Cristina Negrariu (RO), Kevin Pawlak (DE), Adrian Piorescu (RO), Oana Popa (RO/CH), Silvia Sarsano (IT), Andrei Tudoran (RO), Alexandra Tudosia (RO/DE), Vangjush Vellahu (AL/DE).

Fotografii de Răzvan Năstase

„În mod recurent apare în practica artistică a lui Otto Constantin, în ambele modalități predilecte ale sale de expresie artistică – pictura și colajul textil –  simbolul inimii. Aceasta este redată atât în mod direct, ca inimă a orașului sau ca pictogramă a jocurilor de noroc, cât și indirect, de exemplu prin alegerea cuplului ca temă a lucrărilor sale. În orice caz, fie că întâlnim cupluri, inimi sau orașe, aproape mereu se simte un aer balcanic în creația sa. În esență, selecția de față este alcătuită din lucrări ale proiectului său de anvergură Liberté, égalité, anxiété, expus anul trecut la Cluj, și lucrări din cea mai nouă serie a sa, Emotional Pollution, serie care, de altfel, se subscrie proiectului de sonoritate franceză mai sus menționat, dar poate funcționa și individual. Otto Constantin lucrează într-o mare măsură conceptual, astfel că titlurile au pentru el o importanță fundamentală, constituind deseori punctul de plecare al unei compoziții. Acesta este cazul și în Emotional Pollution – seria și expoziția. Prin acest solo show ni se relevă ocazia unui prim contact cu stilul deja recognoscibil al lui Otto Constantin (pentru cei nefamiliarizați cu artistul), respectiv prilejul de a vedea cele mai recente lucrări ale sale, în cazul celor care îi cunosc deja parcursul artistic.” – Ana Daniela Sultana

„Inima e un simbol al vieții și al emoțiilor. În încercarea noastră de a ne încălzi și de a ne crea un spațiu confortabil sau chiar de a ne vindeca, îi putem «polua» pe cei din jurul nostru cu stările și acțiunile noastre, iar eu cred că suntem responsabili pentru trăirile pe care le manifestam în exterior. Seria «Emotional Pollution» e despre conștientizarea responsabilității noastre asupra felului în care îi afectăm pe ceilalți prin stările și emoțiile noastre.” – Otto Constantin

Otto Constantin (n. 1990) este originar din Constanța. A absolvit în 2009 Colegiul Național Regina Maria din Constanta și în 2012 Universitatea Națională de Artă din București, Secția Pictură. Activitatea sa expozițională numără participări la expoziții de grup organizate la Accademia di Romania a Roma, Muzeul Național de Artă Contemporană din București, ICR Lisabona, în cadrul Festivalului Via Pontica din Balcic, Street Delivery București și Street art international festival din Sibiu. Cele mai recente expoziții ale sale sunt solo show-ul de la Galeria La Cave a Institutului Francez din Cluj (2023) și colectiva „Caravanserai” de la Galeria Centrului Cultural Atatürk din Istanbul (2023).

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Parte din programul de evenimente satelit RDW Design GO! din cadrul Romanian Design Week 2024

„Chimeșa. The Old Blouse” este un solo show care îmbină moda, instalația textilă și moștenirea culturală într-un concept inedit propus de Dorin Negrău, un remarcabil designer vestimentar român recunoscut internațional, o prezență constantă la New York Fashion Week și, totodată, fondator al Centrului Tradițional de Conectare la Viața Simplă, un proiect de rezidență artistică și de creație care promovează în nordul țării meșteșugul tradițional. La propriu și la figurat expoziția urmează un fir roșu care spune povestea iei – numită de multe ori simplu „chimeșă” sau regional „spăcel” – dintr-o perspectivă care aduce împreună tradiția și inovația, arta contemporană și măiestria meșterilor de odinioară, domeniul artei aplicate și cel al artei vizuale, trecutul și prezentul. (Ana Daniela Sultana)

Dorin Negrău este un creator din eșalonul întâi al designului românesc, având participări la târguri prestigioase de profil organizate la New York, Paris, Moscova, Düsseldorf și Arabia Saudita. Pe lângă contribuția sa incontestabilă în lumea modei, designerul Dorin Negrău s-a remarcat, de asemenea, în domeniul dermato-cosmetic, lansând linia de produse CLONA. După prezentarea inedită a colecției sale „Visions”, care a avut loc pe un șantier în construcție de pe Lipscani, în Centrul Vechi, Dorin Negrau și-a  lansat colecția de primăvară-vară „LOST” în 2013, la  Biblioteca Națională, având  ca sursă de inspirație costumul popular din zona Crișului Negru, judetul  Bihor, realizat  acum 50 de  ani de către bunica sa pentru una dintre fetele ei, piesă care pentru designer a reprezentat întotdeauna etalonul feminității. În 2023, Dorin Negrău a itinerat un valoros proiect expozițional cu titlul „Din Bihor la New York”, reunind piese din creația designerului în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.