Expoziții trecute Archives

Timpul celorlalți

„Pornind de la tehnici folosite de elevi la ora de lucru manual în comunism, Mihaela Moldovan ne oferă în acest solo show un concept vizual cu mai multe perechi binare. Țesătura din hârtie în contrast alb-negru devoalează din perspectivă feministă raportul dintre artele aplicate și cele «majore», dintre realitatea trăită și cea imaginată, dintre ritmul cotidian și cel casnic, dintre timpul utilitar și cel al creației ori dintre timpul personal și cel dedicat celorlalți. Totodată, această selecție revizitează perspective identitare din toposul autohton aflate la intersecția dintre introspecția personală și memoria socială, respectiv dintre experiența comună și ieșirea din tipar prin actul creației. Fie că țese narațiuni în fir textil (precum instalațiile asemeni unor milieuri supradimensionate) sau în hârtie (precum lucrările de față), practica artistică actuală a Mihaelei Moldovan se concentrează pe gesturile repetitive ce pot fi revendicate antropologic ori ideologic, în sensul unui feminism subtil-subversiv.” – Ana Daniela Sultana

Mihaela Moldovan (Vezentan) este unul dintre artiștii vizuali care formează comunitatea Atelierelor Malmaison și totodată membră a Grupului ~28, colectiv dedicat explorărilor reprezentărilor și experiențelor femeii în artă. Absolventă UNArte București, cu o licență în Arte Textile și Design Textil și un masterat în Arte Vizuale, Mihaela Moldovan se plasează ca practică artistică în zona textilelor experimentale, apelând la vechi tehnici de broderie/lasetă utilizând în schimb materiale noi din zona industrială (sfori, cabluri, furtunuri, etc.) precum și tehnici de hârtie decupată inspirate din atelierele de lucru manual din copilăria ei. Activitatea sa expozițională numără expoziții personale și de grup la Galeria Anca Poterașu, Muzeul Național de Istorie a României, Scena 9, Art Safari, Muzeul Național de Artă Contemporană, respectiv Galeria WHITECUIB din Cluj.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, ICR Veneția, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Fotografii de Răzvan Năstase

Building Childhood

„Fascinați de libertatea de expresie a copiilor sau, mai de grabă, mizând pe abordarea degajată și sinceră a acestora, artiști precum Jean Dubuffet sau Jean-Michel Basquiat și-au dezvoltat propriul stil în pictură inspirat de limbajul plastic al copiilor, asigurându-și fiecare locul său în istoria artei. Avioanele și bărcuțele din instalația lui Tudor Stancu trimit tocmai la această estetică și la imaginarul artistului care își găsește inspirația prin reconectarea cu jocul, prin explorarea fără reguli și preconcepții a suprafeței de lucru sau a spațiului expozițional. Solo show-ul împrumută titlul de la lucrarea omonimă a lui Tudor Stancu având ca motto/notă explicativă «Repurposing childhood dreams into art using materials from the toys of adulthood». Remarcăm în selecția de față un dialog necenzurat între forme și texturi, între geometrii subiective și obiecte descărcate din subconștient. Puntea dintre virtual și structurile ce capătă contur și sens eliberator este trecută când cu rezolvări arhitecturale, când cu ingeniozitate ludică.” (Ana Daniela Sultana)

Tudor Stancu este un artist vizual cu multiple valențe – pictură, grafică, design grafic, graffiti și tatuaj pentru a numi câteva dintre domeniile artistice abordate – absolvent al Universității Naționale de Artă din București, Secția Design Grafic. Totodată, este membru al colectivului specializat în artă murală și stradală HOPC (House of Paints Crew) și desenator tehnic la biroul de arhitectură B23T. Activitatea sa expozițională numără participări la colective și solo show-uri în cadrul NAG, MOBU și la Galateca. În practica sa artistică îmbină, în funcție de proiect, background-ul său în arhitectură, pasiunea pentru lettering și elemente de Lowbrow (Art).

Fotografii de Răzvan Năstase

Măști de pițărăi

„Pământul ca teritoriu își poate schimba identitatea cu fiecare secol (chiar și mai frecvent), își poate schimba granițele, denumirea, forma de organizare societală, etc. Foucault aprecia că «este foarte probabil că fiecare grup uman, oricare ar fi el, decupează, din spațiul pe care îl ocupă, în care trăiește în mod real, în care muncește, niște locuri utopice […]» La noi în țară, se păstrează în unele zone un obicei străvechi (din vremea dacilor, după cum consideră chiar localnicii) – pițăritul din Ajunul Crăciunului. Mircea Modreanu tematizează în solo show-ul de față această tradiție autohtonă, prin prisma apropierii și apartenenței sale la comunitatea momârlanilor din Petroșani, oraș în care artistul a crescut și în care a mers cu pițăratul pe când era copil. Expoziția «Măști de pițărăi» vine după un al proiect al său autoreferențial, personala de la MNTRplusC «Despre sine, cruci și altele», o expoziție-instalație cu obiecte sculpturale inspirate de crucile momârlănești din Valea Jiului. Capete de floare și alte motive tradiționale românești care se regăsesc pe ie sau pe ceramica artizanală sunt aduse în contemporan de Mircea Modreanu pe măștile de pițărăi alb-negru realizate după fizionomiile apropiaților săi. Cercetarea vizuală și antropologică pe care ne-o oferă artistul pune astfel în discuție acele locuri utopice amintite de Foucault, scoțând în evidență identități individuale sau colective care se activează în preajma sărbătorilor de iarnă.” – Ana Daniela Sultana

Mircea Modreanu este artist vizual, manager de proiecte culturale și galerist. A urmat cursurile Facultății de Arte Plastice din cadrul UAD Cluj și, imediat după finalizarea licenței, și-a reconfigurat traseul către București. În 2014 a terminat masterul la departamentul de grafică al UNArte și, un an mai târziu, a înființat un ONG, reprezentând debutul său ca organziator de proiecte culturale. Din 2018, de când a luat naștere proiectul E T A J artist-run space, a organizat expoziții în spațiul din București, de pe strada George Enescu 43, unde a avut invitați până în prezent peste 200 de artiști. În lockdown, ca formă de documentare și arhivare, a început să filmeze interviuri cu artiști, pe care le-a urcat pe canalul de youtube ETAJ TV; este coordonatorul Revistei E T A J, o publicație lansată din dorința de a promova arta contemporană și artiștii locali. Din 2021 prezintă scena artist-run din România în context internațional, participând la târguri de artă pentru inițiative independente în Aarhus, Stockholm, Budapesta, Madrid, Milano, Los Angeles și Ciudad de Mexico.

Fotografii de Răzvan Năstase

Viewing Room

„Evoluția tehnologică recentă și în special AI-ul își găsesc aplicabilitatea inclusiv printre pictori, existând, la momentul de față, diferite aplicații care plasează lucrările lor într-un cadru domestic minimalist sau exotic, după preferințe, prin așa-numitele „room mockups”. Tendința de a oferi un spațiu expozițional virtual nu e chiar nouă dacă ne gândim la târgurile de artă online din pandemie cu acele „online (private) viewing rooms”, la expozițiile în realitate virtuală sau la alte platforme imersive de prezentare a operelor de artă în mediul online. Dacă mai luăm în calcul și mania declanșată de către NFT-uri la începuturile lor, putem vedea parcursul unei lucrări de la atelierul artistului la colecționar (fie el public sau privat), via, eventual, expoziții, bienale sau târguri internaționale de profil, cel puțin la fel de fascinant precum tema lucrării în sine. Contextul în care apare o pictură din momentul în care părăsește atelierul artistului este, astfel, subiectul pe care expoziția de față își propune să-l exploreze prin selecția de lucrări semnate de Francisc Chiuariu, o prezență constantă în expoziții, bienale și târguri internaționale de artă și, totodată, martor al acestei recente schimbări de paradigmă din arta contemporană. Lucrările sale, expuse anterior în evenimente de referință, sunt prezentate acum într-o galerie instituțională care funcționează de obicei ca un clasic white cube, dar care, de această dată, folosește o modalitate de expunere împrumutată din estetica spațiilor virtuale de tip room mockup sau viewing room.” Ana Daniela Sultana

Francisc Chiuariu (n. 1966) este absolvent UNArte București, unde a și predat între 1993 și 2000. În 2000 s-a desprins de grupul rebel neo-expresionist Crinul, al cărui membru era din 1996, concentrându-se pe parcursul său individual în pictură. Temele sale predilecte sunt orașul, rețelele și figura umană. A expus la Bienala de la Moscova, Art Vienna, Bienala de la Liverpool, MoBU, în show-uri de grup și târguri de artă la Paris și Tel-Aviv. Susținător al ONG-ului Hospice of Hope, donează anual lucrări în beneficiul licitațiilor de caritate ale organizației. Din 2012, este reprezentat de Galeria AnnArt din București. Originar din Sibiu, trăiește și lucrează în București.

Fotografii de Cătălina Flămînzeanu

ECESIS

Domenii aparent antagonice, ecologia și moda (nu doar cu înțelesul strict de fashion, ci în sensul său extins, care duce la obsolescența programată) sunt două repere care se potențează propice în practica artistică a artistului Sergiu Chihaia, indiferent de etapele de creație pe care el le parcurge, etape care se întind pe perioade de aproximativ cinci ani. Dacă acum un deceniu Sergiu Chihaia se remarca prin acele apariții arctice (pinguinii din hârtie), iar de 5 ani a început să folosească preponderent plastic în instalații conceptuale cu efecte remarcabile (proiecte comisionate inclusiv de branduri mari autohtone), expoziția de față face parte din demersurile sale care marchează trecerea într-o nouă etapă, dedicată, de această dată, lemnului. Colecționar asiduu de crengi a căror ramificație trimite către o estetică ecologică, Sergiu Chihaia este interesat în special de forma pe care lemnul o are și de felul în care o poate folosi în lucrările sale. De la nucul din curtea UNArte București, pe care l-a expus la Mogoșoaia în pandemie, la lemnul adus din Mexic când a fost cu un proiect artistic de grup sau lemnul găsit și șlefuit în vacanță la mare, Sergiu Chihaia are o relație foarte apropiată cu acest material. Aflată la intersecția dintre Eco Art și Arte Povera, având, de fapt, numeroase alte referințe și influențe, instalația „ECESIS” face apel la același tip de mesaj pe care personalități precum David Attenborough sau Sebastião Salgado îl transmit lumii, acela de conștientizare a impasului ecologic în care ne aflăm. Termenul „ecesis” (eng.) vine din greaca veche și se referă la capacitatea unei plante de a se adapta unui nou mediu. – Ana Daniela Sultana

Sergiu Chihaia (n. 1982), absolvent al Universității Naționale de Arte București, este în prezent cadru didactic titular la departamentul Modă, în cadrul aceleiași instituții. Trăiește și lucrează în București. Participă cu lucrările sale la expoziții naționale și internaționale (București, Constanța, Londra și Veneția). Are lucrări în colecții particulare din Anglia, Italia și România. În 2014 câștigă premiul UAP pentru Arte Decorative – Textile în cadrul proiectului Arte în București, ediția a V- a. Este sculptor, textilist și designer iar în focul creației, le îmbină pe toate, devenind scenograf. Astfel, artistul reface istoria lumii ca o scenă, un spațiu de expunere pentru dramele, fericirile și izbânzile omului.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Fotografii de Mihai Theodor Sava

BUCHAREST BIENNALE – Bienala Internațională de Artă Contemporană, ediția a 11-a

În perioada 19 septembrie – 6 octombrie 2024, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București a fost partener al celei de-a 11-a ediții a BB – BUCHAREST BIENNALE – Bienala Internațională de Artă Contemporană care a avut loc în mai multe spații expoziționale din București, printre care și Galeria CREART (Piața Alexandru Lahovari 7).

“Prin implementarea unui proces distinctiv și nefiltrat de selecție democratică, ‘Teritoriile necunoscute ale democrației’ se distanțează de practicile curatoriale convenționale. Inspirat de complexitățile democrației românești, proiectul explorează conflictele dintre participarea publică și constrângerile sistemelor reprezentative. Fundamentul abordării curatoriale este conceptul de democrație participativă, care subliniază implicarea cetățenilor în procesele decizionale (Smith, 2009). Acest cadru contestă rolul tradițional al curatorului ca unic arbitru al valorii artistice, promovând un mediu mai incluziv și colaborativ. Cu toate acestea, proiectul recunoaște limitele democrației directe, în care fiecare cetățean are un cuvânt egal în orice decizie. În același timp, examinează utilizarea acestui concept de către actorii culturali români acolo unde există un interes direct, dezvăluind potențialele lacune ale participării pure.” Daniel Roșca, director artistic BB11

Ariști participanți: Timothy Joseph Anderson (US), Andrei Argeșeanu (RO), Raul Bratu (RO), Ezgi Böttger (TR/DE), Baran Caginli (TR/FL), Mircea Ciutu (RO/DE), Regina Costa (PT), Iknur Demirkoparan (TR/US), Alessandro Di Massimo (IT), Gritsku Evghenia (UKR/RO/PL), Cristina Negrariu (RO), Kevin Pawlak (DE), Adrian Piorescu (RO), Oana Popa (RO/CH), Silvia Sarsano (IT), Andrei Tudoran (RO), Alexandra Tudosia (RO/DE), Vangjush Vellahu (AL/DE).

Fotografii de Răzvan Năstase

Emotional Pollution

„În mod recurent apare în practica artistică a lui Otto Constantin, în ambele modalități predilecte ale sale de expresie artistică – pictura și colajul textil – simbolul inimii. Aceasta este redată atât în mod direct, ca inimă a orașului sau ca pictogramă a jocurilor de noroc, cât și indirect, de exemplu prin alegerea cuplului ca temă a lucrărilor sale. În orice caz, fie că întâlnim cupluri, inimi sau orașe, aproape mereu se simte un aer balcanic în creația sa. În esență, selecția de față este alcătuită din lucrări ale proiectului său de anvergură Liberté, égalité, anxiété, expus anul trecut la Cluj, și lucrări din cea mai nouă serie a sa, Emotional Pollution, serie care, de altfel, se subscrie proiectului de sonoritate franceză mai sus menționat, dar poate funcționa și individual. Otto Constantin lucrează într-o mare măsură conceptual, astfel că titlurile au pentru el o importanță fundamentală, constituind deseori punctul de plecare al unei compoziții. Acesta este cazul și în Emotional Pollution – seria și expoziția. Prin acest solo show ni se relevă ocazia unui prim contact cu stilul deja recognoscibil al lui Otto Constantin (pentru cei nefamiliarizați cu artistul), respectiv prilejul de a vedea cele mai recente lucrări ale sale, în cazul celor care îi cunosc deja parcursul artistic.” – Ana Daniela Sultana

„Inima e un simbol al vieții și al emoțiilor. În încercarea noastră de a ne încălzi și de a ne crea un spațiu confortabil sau chiar de a ne vindeca, îi putem «polua» pe cei din jurul nostru cu stările și acțiunile noastre, iar eu cred că suntem responsabili pentru trăirile pe care le manifestam în exterior. Seria «Emotional Pollution» e despre conștientizarea responsabilității noastre asupra felului în care îi afectăm pe ceilalți prin stările și emoțiile noastre.” – Otto Constantin

Otto Constantin (n. 1990) este originar din Constanța. A absolvit în 2009 Colegiul Național Regina Maria din Constanta și în 2012 Universitatea Națională de Artă din București, Secția Pictură. Activitatea sa expozițională numără participări la expoziții de grup organizate la Accademia di Romania a Roma, Muzeul Național de Artă Contemporană din București, ICR Lisabona, în cadrul Festivalului Via Pontica din Balcic, Street Delivery București și Street art international festival din Sibiu. Cele mai recente expoziții ale sale sunt solo show-ul de la Galeria La Cave a Institutului Francez din Cluj (2023) și colectiva „Caravanserai” de la Galeria Centrului Cultural Atatürk din Istanbul (2023).

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Chimeșa. The Old Blouse

Parte din programul de evenimente satelit RDW Design GO! din cadrul Romanian Design Week 2024

„Chimeșa. The Old Blouse” este un solo show care îmbină moda, instalația textilă și moștenirea culturală într-un concept inedit propus de Dorin Negrău, un remarcabil designer vestimentar român recunoscut internațional, o prezență constantă la New York Fashion Week și, totodată, fondator al Centrului Tradițional de Conectare la Viața Simplă, un proiect de rezidență artistică și de creație care promovează în nordul țării meșteșugul tradițional. La propriu și la figurat expoziția urmează un fir roșu care spune povestea iei – numită de multe ori simplu „chimeșă” sau regional „spăcel” – dintr-o perspectivă care aduce împreună tradiția și inovația, arta contemporană și măiestria meșterilor de odinioară, domeniul artei aplicate și cel al artei vizuale, trecutul și prezentul. (Ana Daniela Sultana)

Dorin Negrău este un creator din eșalonul întâi al designului românesc, având participări la târguri prestigioase de profil organizate la New York, Paris, Moscova, Düsseldorf și Arabia Saudita. Pe lângă contribuția sa incontestabilă în lumea modei, designerul Dorin Negrău s-a remarcat, de asemenea, în domeniul dermato-cosmetic, lansând linia de produse CLONA. După prezentarea inedită a colecției sale „Visions”, care a avut loc pe un șantier în construcție de pe Lipscani, în Centrul Vechi, Dorin Negrau și-a lansat colecția de primăvară-vară „LOST” în 2013, la Biblioteca Națională, având ca sursă de inspirație costumul popular din zona Crișului Negru, judetul Bihor, realizat acum 50 de ani de către bunica sa pentru una dintre fetele ei, piesă care pentru designer a reprezentat întotdeauna etalonul feminității. În 2023, Dorin Negrău a itinerat un valoros proiect expozițional cu titlul „Din Bihor la New York”, reunind piese din creația designerului în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Resurecție

„Tot mai rafinată și mai conceptuală, practica artistică a lui Eugen Raportoru, care pendulează cu versatilitate între pictură și instalație, surprinde de această dată prin minimalism și monocromie, fără a lăsa, însă, nici cel mai mic detaliu în afara unei veritabile structuri metaforice. Vernisajul are loc într-o zi de vineri, perioada de desfășurare a personalei este cuprinsă între Paștele Catolic și cel Ortodox, iar selecția expozițională propune numai trei lucrări de pictură de mari dimensiuni, fiecare reprezentând o cruce. Dacă faimoasele sale instalații anterioare «Camera copilăriei» (MNAC), «De căruță» (ICR Londra) sau «Răpirea din Serai» (Bienala de la Veneția) abundă în clișee și elemente componente, în «Resurecție» Eugen Raportoru vine cu o simplitate debordantă, sobră și copleșitoare pentru a transmite un mesaj artistic ca o binecuvântare pascală. Bineînțeles, posibilitățile de receptare pot fi mult mai numeroase, dacă ne gândim, bunăoară, la propria cruce (cu sensul de destin) pe care și-o poartă fiecare, chiar și Eugen Raportoru. O expoziție-instalație în care cromatica semnătură, cu griurile care l-au consacrat deja pe artist, alături de componente subtile, folosind inclusiv ingrediente olfactive purificatoare, ne dau măsura unei complexe personalități artistice recunoscute internațional. Resurecția este, astfel, și o formulă stilistică de sondare vizuală a tainei Crucii, și o terapie artistică eliberatoare de toate griurile zilei.” (Ana Daniela Sultana)

Eugen Raportoru (n. 1961, București) este un artist vizual român, decorat în 2024 de către Președintele României Klaus Iohannis cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria C – „Artele plastice”. Absolvent al Universității Naționale de Artă din București, Departamentul Pictură (licență în 2009 și master în 2011), Eugen Raportoru este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România încă din 2010, primind premiul pentru pictură din partea acesteia în repetate rânduri. Activitatea sa expozițională este vastă și cuprinde, pe lângă un număr impresionant de expoziții personale și de grup, participări la bienale, saloane și târguri de artă atât locale, cât și internaționale. Practica sa artistică se concentrează în principal pe două modalități de expresie plastică: pictură și instalație. În 2020, instalația sa cu titlul „Camera copilăriei” a fost achiziționată de către Muzeul Național de Artă Contemporană al României. În 2022, expoziția sa „Răpirea din Serai”, comisionată de ERIAC, a fost prezentată ca eveniment colateral al celei de-a 59-a ediții a Bienalei de Artă de la Veneția, iar în țară a deschis la Muzeul Național al Țăranului Român expoziția despre deportarea romilor, „Gelem, Gelem, Samudaripen”. În 2023, a vernisat o altă expoziție personală de referință – „Eugen Raportoru. Patrimoniu”, la Sala de Marmură de la parterul Muzeului Național de Artă Contemporană al României. A mai expus, de asemenea, la ICR Londra, la Academia Regală de Arte din Londra, la Vatican sub egida UNESCO, la Muzeul Etnic din Oslo și Stockholm, în multe muzee de artă din țară (Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Arta Modernă și Contemporană „Pavel Șușară”, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul de Artă Vizuală Galați, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, etc.), precum și în numeroase galerii și centre de artă.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Când ne dezvățăm să devenim

„A deveni” și „a dezvăța” sunt verbe care încearcă să substituie, în epoca postumanism-ului, tensionante puneri în pagină ale identității de gen, într-un titlu revendicat din „cartea de referință a feminismului modern” – „Al doilea sex” de Simone de Beauvoir, apărută în 1949 la Gallimard. Acest punct de plecare ne oferă prilejul unei inedite incursiuni în universul creator al Lilianei Basarab și nu oricând, ci în „luna femeii”, când pastele de ceramică modelate și colorate în fel și chip devin mărțișoare ori cadouri de 1-8 martie, invocând forța de a activa arhetipuri și simboluri. În recenta ei serie de lucrări, Liliana Basarab exersează arta devenirii și dezvățării în ipostaze și ipoteze feminine, de la himere sau creaturi mitologice, caracteristice practicii sale artistice, la autoportret, în care părul ca un văl (din lucrarea care face, de altfel, afișul expoziției) extinde și mai mult cheia de interpretare, putând fi asimilat cu simbolistica femeii din lumea islamică. Cu subtilitate și abilitate stilistică, Liliana Basarab expandează astfel conotații și imagini mentale despre (auto)portretul femeii artist și despre eliberare/dezvățare, amintind, totodată, și de devenirea unei ramuri a artei aplicate care prinde din ce în ce mai mult teren în arta contemporană – ceramica – a cărei emancipare către artele majore coincide cu evoluția feminismului. (Ana Daniela Sultana)

Liliana Basarab (n. 1979) este o artista vizuală, activă profesional în București care și-a început cariera în Iași, la începutul anilor 2000. Practica sa artistică este angajată social și funcționează adesea ca un comentariu la adresa noțiunii de reprezentare. Este interesată de problematici de gen și lucrează în diferite medii artistice precum ceramică, textile, desen, performance, ateliere participative, video. Face parte din colectiva care organizează Premiile pentru literatură scrisă de femei – Sofia Nădejde. Lucrările sale au fost expuse în expoziții solo și de grup: „Inima o am pe limbă” (solo) la Sandwich București, 2020, „Ex-east – Istorii trecute și recente ale avangardei românești”, Espace Niemeyer, Paris, FR, Garage sale, Sandwich, RO și Beijing Konditorei, C5CNM Beijing, CN în 2019; „Viața – mod de întrebuințare – Art Encounters”, Timișoara, RO în 2017; „Talentul nu e democratic, arta nu e un lux” (solo), Borderline Art Space, Iași, RO în 2016; „În vremuri de speranță și neliniște. Artă critică din Iași”, MNAC București, RO în 2015.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.