Exhibition Category: Expoziții trecute

În perioada 19 septembrie – 6 octombrie 2024, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București a fost partener al celei de-a 11-a ediții a BB – BUCHAREST BIENNALE – Bienala Internațională de Artă Contemporană care a avut loc în mai multe spații expoziționale din București, printre care și Galeria CREART  (Piața Alexandru Lahovari 7).

“Prin implementarea unui proces distinctiv și nefiltrat de selecție democratică, ‘Teritoriile necunoscute ale democrației’ se distanțează de practicile curatoriale convenționale. Inspirat de complexitățile democrației românești, proiectul explorează conflictele dintre participarea publică și constrângerile sistemelor reprezentative. Fundamentul abordării curatoriale este conceptul de democrație participativă, care subliniază implicarea cetățenilor în procesele decizionale (Smith, 2009). Acest cadru contestă rolul tradițional al curatorului ca unic arbitru al valorii artistice, promovând un mediu mai incluziv și colaborativ. Cu toate acestea, proiectul recunoaște limitele democrației directe, în care fiecare cetățean are un cuvânt egal în orice decizie. În același timp, examinează utilizarea acestui concept de către actorii culturali români acolo unde există un interes direct, dezvăluind potențialele lacune ale participării pure.” Daniel Roșca, director artistic BB11

Ariști participanți: Timothy Joseph Anderson (US), Andrei Argeșeanu (RO), Raul Bratu (RO), Ezgi Böttger (TR/DE), Baran Caginli (TR/FL), Mircea Ciutu (RO/DE), Regina Costa (PT), Iknur Demirkoparan (TR/US), Alessandro Di Massimo (IT), Gritsku Evghenia (UKR/RO/PL), Cristina Negrariu (RO), Kevin Pawlak (DE), Adrian Piorescu (RO), Oana Popa (RO/CH), Silvia Sarsano (IT), Andrei Tudoran (RO), Alexandra Tudosia (RO/DE), Vangjush Vellahu (AL/DE).

Fotografii de Răzvan Năstase

„În mod recurent apare în practica artistică a lui Otto Constantin, în ambele modalități predilecte ale sale de expresie artistică – pictura și colajul textil –  simbolul inimii. Aceasta este redată atât în mod direct, ca inimă a orașului sau ca pictogramă a jocurilor de noroc, cât și indirect, de exemplu prin alegerea cuplului ca temă a lucrărilor sale. În orice caz, fie că întâlnim cupluri, inimi sau orașe, aproape mereu se simte un aer balcanic în creația sa. În esență, selecția de față este alcătuită din lucrări ale proiectului său de anvergură Liberté, égalité, anxiété, expus anul trecut la Cluj, și lucrări din cea mai nouă serie a sa, Emotional Pollution, serie care, de altfel, se subscrie proiectului de sonoritate franceză mai sus menționat, dar poate funcționa și individual. Otto Constantin lucrează într-o mare măsură conceptual, astfel că titlurile au pentru el o importanță fundamentală, constituind deseori punctul de plecare al unei compoziții. Acesta este cazul și în Emotional Pollution – seria și expoziția. Prin acest solo show ni se relevă ocazia unui prim contact cu stilul deja recognoscibil al lui Otto Constantin (pentru cei nefamiliarizați cu artistul), respectiv prilejul de a vedea cele mai recente lucrări ale sale, în cazul celor care îi cunosc deja parcursul artistic.” – Ana Daniela Sultana

„Inima e un simbol al vieții și al emoțiilor. În încercarea noastră de a ne încălzi și de a ne crea un spațiu confortabil sau chiar de a ne vindeca, îi putem «polua» pe cei din jurul nostru cu stările și acțiunile noastre, iar eu cred că suntem responsabili pentru trăirile pe care le manifestam în exterior. Seria «Emotional Pollution» e despre conștientizarea responsabilității noastre asupra felului în care îi afectăm pe ceilalți prin stările și emoțiile noastre.” – Otto Constantin

Otto Constantin (n. 1990) este originar din Constanța. A absolvit în 2009 Colegiul Național Regina Maria din Constanta și în 2012 Universitatea Națională de Artă din București, Secția Pictură. Activitatea sa expozițională numără participări la expoziții de grup organizate la Accademia di Romania a Roma, Muzeul Național de Artă Contemporană din București, ICR Lisabona, în cadrul Festivalului Via Pontica din Balcic, Street Delivery București și Street art international festival din Sibiu. Cele mai recente expoziții ale sale sunt solo show-ul de la Galeria La Cave a Institutului Francez din Cluj (2023) și colectiva „Caravanserai” de la Galeria Centrului Cultural Atatürk din Istanbul (2023).

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Parte din programul de evenimente satelit RDW Design GO! din cadrul Romanian Design Week 2024

„Chimeșa. The Old Blouse” este un solo show care îmbină moda, instalația textilă și moștenirea culturală într-un concept inedit propus de Dorin Negrău, un remarcabil designer vestimentar român recunoscut internațional, o prezență constantă la New York Fashion Week și, totodată, fondator al Centrului Tradițional de Conectare la Viața Simplă, un proiect de rezidență artistică și de creație care promovează în nordul țării meșteșugul tradițional. La propriu și la figurat expoziția urmează un fir roșu care spune povestea iei – numită de multe ori simplu „chimeșă” sau regional „spăcel” – dintr-o perspectivă care aduce împreună tradiția și inovația, arta contemporană și măiestria meșterilor de odinioară, domeniul artei aplicate și cel al artei vizuale, trecutul și prezentul. (Ana Daniela Sultana)

Dorin Negrău este un creator din eșalonul întâi al designului românesc, având participări la târguri prestigioase de profil organizate la New York, Paris, Moscova, Düsseldorf și Arabia Saudita. Pe lângă contribuția sa incontestabilă în lumea modei, designerul Dorin Negrău s-a remarcat, de asemenea, în domeniul dermato-cosmetic, lansând linia de produse CLONA. După prezentarea inedită a colecției sale „Visions”, care a avut loc pe un șantier în construcție de pe Lipscani, în Centrul Vechi, Dorin Negrau și-a  lansat colecția de primăvară-vară „LOST” în 2013, la  Biblioteca Națională, având  ca sursă de inspirație costumul popular din zona Crișului Negru, judetul  Bihor, realizat  acum 50 de  ani de către bunica sa pentru una dintre fetele ei, piesă care pentru designer a reprezentat întotdeauna etalonul feminității. În 2023, Dorin Negrău a itinerat un valoros proiect expozițional cu titlul „Din Bihor la New York”, reunind piese din creația designerului în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

„Tot mai rafinată și mai conceptuală, practica artistică a lui Eugen Raportoru, care pendulează cu versatilitate între pictură și instalație, surprinde de această dată prin minimalism și monocromie, fără a lăsa, însă, nici cel mai mic detaliu în afara unei veritabile structuri metaforice. Vernisajul are loc într-o zi de vineri, perioada de desfășurare a personalei este cuprinsă între Paștele Catolic și cel Ortodox, iar selecția expozițională propune numai trei lucrări de pictură de mari dimensiuni, fiecare reprezentând o cruce. Dacă faimoasele sale instalații anterioare «Camera copilăriei» (MNAC), «De căruță» (ICR Londra) sau «Răpirea din Serai» (Bienala de la Veneția) abundă în clișee și elemente componente, în «Resurecție» Eugen Raportoru vine cu o simplitate debordantă, sobră și copleșitoare pentru a transmite un mesaj artistic ca o binecuvântare pascală. Bineînțeles, posibilitățile de receptare pot fi mult mai numeroase, dacă ne gândim, bunăoară, la propria cruce (cu sensul de destin) pe care și-o poartă fiecare, chiar și Eugen Raportoru. O expoziție-instalație în care cromatica semnătură, cu griurile care l-au consacrat deja pe artist, alături de componente subtile, folosind inclusiv ingrediente olfactive purificatoare, ne dau măsura unei complexe personalități artistice recunoscute internațional. Resurecția este, astfel, și o formulă stilistică de sondare vizuală a tainei Crucii, și o terapie artistică eliberatoare de toate griurile zilei.” (Ana Daniela Sultana)

Eugen Raportoru (n. 1961, București) este un artist vizual român, decorat în 2024 de către Președintele României Klaus Iohannis cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria C – „Artele plastice”. Absolvent al Universității Naționale de Artă din București, Departamentul Pictură (licență în 2009 și master în 2011), Eugen Raportoru este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România încă din 2010, primind premiul pentru pictură din partea acesteia în repetate rânduri. Activitatea sa expozițională este vastă și cuprinde, pe lângă un număr impresionant de expoziții personale și de grup, participări la bienale, saloane și târguri de artă atât locale, cât și internaționale. Practica sa artistică se concentrează în principal pe două modalități de expresie plastică: pictură și instalație. În 2020, instalația sa cu titlul „Camera copilăriei” a fost achiziționată de către Muzeul Național de Artă Contemporană al României. În 2022, expoziția sa „Răpirea din Serai”, comisionată de ERIAC, a fost prezentată ca eveniment colateral al celei de-a 59-a ediții a Bienalei de Artă de la Veneția, iar în țară a deschis la Muzeul Național al Țăranului Român expoziția despre deportarea romilor, „Gelem, Gelem, Samudaripen”. În 2023, a vernisat o altă expoziție personală de referință – „Eugen Raportoru. Patrimoniu”, la Sala de Marmură de la parterul Muzeului Național de Artă Contemporană al României. A mai expus, de asemenea, la ICR Londra, la Academia Regală de Arte din Londra, la Vatican sub egida UNESCO, la Muzeul Etnic din Oslo și Stockholm, în multe muzee de artă din țară (Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Arta Modernă și Contemporană „Pavel Șușară”, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul de Artă Vizuală Galați, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, etc.), precum și în numeroase galerii și centre de artă.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

„A deveni” și „a dezvăța” sunt verbe care încearcă să substituie, în epoca postumanism-ului, tensionante puneri în pagină ale identității de gen, într-un titlu revendicat din „cartea de referință a feminismului modern” – „Al doilea sex” de Simone de Beauvoir, apărută în 1949 la Gallimard. Acest punct de plecare ne oferă prilejul unei inedite incursiuni în universul creator al Lilianei Basarab și nu oricând, ci în „luna femeii”, când pastele de ceramică modelate și colorate în fel și chip devin mărțișoare ori cadouri de 1-8 martie, invocând forța de a activa arhetipuri și simboluri. În recenta ei serie de lucrări, Liliana Basarab exersează arta devenirii și dezvățării în ipostaze și ipoteze feminine, de la himere sau creaturi mitologice, caracteristice practicii sale artistice, la autoportret, în care părul ca un văl (din lucrarea care face, de altfel, afișul expoziției) extinde și mai mult cheia de interpretare, putând fi asimilat cu simbolistica femeii din lumea islamică. Cu subtilitate și abilitate stilistică, Liliana Basarab expandează astfel conotații și imagini mentale despre (auto)portretul femeii artist și despre eliberare/dezvățare, amintind, totodată, și de devenirea unei ramuri a artei aplicate care prinde din ce în ce mai mult teren în arta contemporană – ceramica – a cărei emancipare către artele majore coincide cu evoluția feminismului. (Ana Daniela Sultana)

Liliana Basarab (n. 1979) este o artista vizuală, activă profesional în București care și-a început cariera în Iași, la începutul anilor 2000. Practica sa artistică este angajată social și funcționează adesea ca un comentariu la adresa noțiunii de reprezentare. Este interesată de problematici de gen și lucrează în diferite medii artistice precum ceramică, textile, desen, performance, ateliere participative, video. Face parte din colectiva care organizează Premiile pentru literatură scrisă de femei – Sofia Nădejde. Lucrările sale au fost expuse în expoziții solo și de grup: „Inima o am pe limbă”  (solo) la Sandwich București, 2020,  „Ex-east – Istorii trecute și recente ale avangardei românești”, Espace Niemeyer, Paris, FR, Garage sale, Sandwich, RO și Beijing Konditorei, C5CNM Beijing, CN în 2019; „Viața – mod de întrebuințare – Art Encounters”, Timișoara, RO în 2017; „Talentul nu e democratic, arta nu e un lux” (solo), Borderline Art Space, Iași, RO în 2016; „În vremuri de speranță și neliniște. Artă critică din Iași”, MNAC București, RO în 2015. 

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

„Reprezentările florale sunt un loc comun în tradiția populară din perspectivă etnografică sau folclorică, oriunde în lume, nu doar în Europa, în Balcani sau în România. Și totuși, există elemente fitomorfe definitorii ale identității culturale românești, sunt detalii distincte care fac diferența nu doar între spațiul românesc și celelalte teritorii învecinate, ci și între regiuni autohtone, între sate, între familii. Mai mult, este cunoscut faptul că fiecare ie este unică și spune ceva foarte specific despre posesoare, despre cea care brodat-o (dacă este măritată, dacă are copii, câți, etc.). De la nivel macro la nivel micro și înapoi, Arina Bican ne oferă o incursiune/imersiune în fascinanta simbolistică a ornamenticii. Cum atenția pentru detaliul vestimentar constituie o recurență în pictura Arinei Bican, o noutate ar fi cozile împletite. Pentru artistă acestea evocă simboluri asociate cu feminitatea și reprezintă manifestări ale respectului pentru tradițiile străvechi. Totodată, sunt o modalitate de a onora moștenirea culturală și istorică pe care o recitește și o revizitează. Împletiturile Arinei Bican, realizate și în ceramică, fac apel la mit și imagini interioare, iar descoperirea imaginilor interioare aduce cu sine întotdeauna o călătorie spre inconștientul colectiv despre care vorbea Jung. O călătorie, bunăoară, între virtual, poetica feminității și poetica reprezentărilor vegetale.” Ana Daniela Sultana.

Arina Bican a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” (2010) și Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, cu o licență în Artă Murală (2013) și un Masterat în Arte Vizuale (2015). Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR), Filiala Pictură, București, Arina Bican desfășoară atât o intensă activitate expozițională, cu numeroase expoziții personale și de grup, în București, în țară și în străinătate, cât și o vastă activitate pedagogică. În 2022, și-a deschis propriul său atelier de artă plastică pentru copii, Yellow House. În prezent este reprezentată de Galeria Kulterra din București.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Istanbul, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Vatra Verde, proiectul care a reprezentat România în premieră la Bienala de Design de la Londra anul acesta, ajunge pentru prima dată în București. O instalație vie, realizată dintr-un melanj de materiale inovatoare, plante și hârtie reciclată, transformă vibrațiile plantelor în sunete, iar experiența artistică este extinsă și mijlocită printr-un program de ateliere și momente artistice construite pe concepte vizuale, muzicale și educative.

Creație a membrilor Asociației Art Mirror, Vatra Verde a fost explorată până acum de peste 300.000 de vizitatori, într-un traseu itinerant început la Londra și continuat la Cluj-Napoca, Timișoara și Târgu-Mureș.

Elementele componente ale instalației Vatra Verde sunt energie regenerabilă, miceliu, obiecte artistice realizate din materiale reciclate, interactivitate, tradiție, poezie, precum și o soluție tehnică prin care vibrațiile plantelor se transformă în sunete. Din punct de vedere estetic, instalația aduce un omagiu lui Brâncuși, prin reinterpretarea lucrării sale seminale „Masa Tăcerii”, iar din punct de vedere al mesajului, aceasta implică strategii de responsabilizare ecologică și de protejare a mediului înconjurător.

Asociația Culturală Artistică Art Mirror este o organizație neguvernamentală din Cluj, care experimentează și testează tehnici și soluții durabile pentru educarea comunității în domeniul reciclării, refolosirii materialelor și ecologiei. Activă din 2015, asociația organizează periodic ateliere, expoziții, activități și acțiuni comunitare.

Glasurile Vântului

CRENGUȚA MITROFAN

„Pendulând de trei decenii între România și Austria, Crenguța Mitrofan a reușit să integreze armonios personalității sale cele două spații ale geografiei sale interioare, fiecare cu specificul său. Totuși, de curând, a avut revelația faptului că doar acasă asculți cu adevărat «glasurile vântului». Ulterior, a auzit această idee dezbătută într-o emisiune radiofonică despre Novalis, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai romantismului german, și a realizat cât de universală este această imagine poetică subtilă și complexă care, deși implică o anume dinamică și mecanică a mișcării, este, de fapt, o expresie a timpului oprit în loc, un imbold de a trăi momentul prezent. Expoziția de față face trimitere, prin modalitatea de expunere a lucrărilor realizate de Crenguța Mitrofan, la  felul în care poate fi perceput sunetul vântului, care – la fel ca alte sunete aparent banale precum croncănitul pescărușilor sau al ciorilor, plesnetul valurilor sau foșnetul frunzelor – aduce deseori un sentiment melancolic, nostalgic, trist-frumos, prolific exprimat în poezie, în filosofie și nu numai.” – Ana Daniela Sultana

Crenguța Mitrofan este artistă vizuală născută în România, la Piatra Neamț. De mai bine de treizeci de ani locuiește în Austria, unde a studiat pictura cu reputați artiști precum Christian Ludwig Attersee și Edgar Tezak. Activează în domeniul educației artistice, desfășurând, totodată, o activitate expozițională atât în România, cât și în Austria.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu institute culturale, muzee, centre de artă și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Artist: Ana Ștefania Andronic (BUZU)

Curator: Ana Daniela Sultana

„Mereu atentă la ce se petrece în cotidian, atât pe plan local, cât și internațional, Ana Andronic (BUZU) abordează frecvent subiecte la zi, care invadează mass-media. În această personală cu titlul «Barbillion», BUZU chestionează recentul fenomen omonim generat de încasările record înregistrate de filmul «Barbie» regizat de Greta Gerwig, încasări care au depășit 1 miliard de dolari într-un timp foarte scurt de la lansarea sa, marcând o premieră istorică. Însă, intenția lui BUZU în această expoziție nu este de a alimenta și mai mult hype-ul mediatic ci mai de grabă de a atrage atenția asupra efectelor mai puțin pozitive ale influenței păpușii Barbie în viețile fetelor și în societate în general, cum ar fi amprenta de carbon ridicată a unei astfel de jucării sau standardele de frumusețe exagerate pe care aceasta le insuflă. Din punct de vedere tehnic, instalația «Barbillion» este un nou experiment sculptural al lui BUZU, care ne prezintă, în ceea ce privește modalitatea de expresie, o direcție diferită față de grafica sa vibrantă însoțită deseori de text, cu care ne-a obișnuit în solo show-urile și proiectele sale anterioare.” – Ana Daniela Sultana

Ana Ștefania Andronic (BUZU) este artistă vizuală formată ca graficiană, fiind absolventă a Universității Naționale de Arte din București, secția Grafică, promoția 2004, unde l-a avut profesor îndrumător pe Mircia Dumitrescu. Membră  a Uniunii Artiștilor Plastici din România încă din 2014, Ana Ștefania Andronic este, totodată, fondatoarea Galeriei Fără Nume și directorul artistic al Galeriei Senso din București. Practica sa artistică este complexă, incluzând animație, ilustrație, artă digitală, pictură, grafică și instalație grafică. Activitatea sa expozițională cuprinde, pe lângă numeroase expoziții personale și de grup, participări cu lucrări sau expoziții personale la bienale, târguri și saloane de artă locale și internaționale.

Ana Daniela Sultana este curatoare, publicistă și consilieră la creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București. Licențiată în filologie și în științele comunicării, a absolvit un master în curatoriat la Universitatea de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, ICR Istanbul, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Artiști: Anca Boeriu, Alexandru Cînean, Cosmin Paulescu 

Instalație derivată din spectacolul-aplicație ”The Walks” by Rimini Protokoll (o co-producție creart/TEATRELLI & Goethe-Institut București)

Curatori: Roxana Lăpădat, Andreea Sandu

Artiști fotografi – instalația THE WALKS

Timișoara: Andreea Băban, Ioana Cionte, Felix Cionte, Peter Horațiu, Timotei Hotea,  Loredana Ilie Georgiana Șleam, Alexandra Ștefan, Alexandru Știube, Cristian Răzvan Uță

Sibiu: Andreea Bena, Raluca Elena Coșăreanu, Alexandra Dogaru, Cristina Fău,      Horia Fedorca, Maya Goia, Ilie Mitrea, Sergiu Pavălă, Andrei Popa, Paula Prade

Cluj-Napoca: Lucia Codreanu, Gabriela Jilav, Virgil Puiac, Elena Waldorf

București: Fotografii oficiale ale versiunii în limba română a spectacolului-aplicație THE WALKS by Rimini Protokoll. Foto: Bogdan Botofei

Proiectul curatorial pornește de la tema Anualei de Artă și Știință – reconectarea – și a fost gândit ca o punte între tipuri diferite de manifestări artistice, între artiști și între publicul divers al orașelor în care este itinerat: Timișoara, Sibiu, Cluj-Napoca și București. 

Tineri artiști din Timișoara, Sibiu și Cluj-Napoca au fost invitați să parcurgă cele 10 Plimbări ale spectacolului experimental – aplicație „The Walks” by Rimini Protokoll (o co-producție creart/Teatrelli, în parteneriat cu Goethe-Institut București) și să-și descopere orașul din perspectivă performativă, experiențele lor (materializate în fotografii pe care aplicația te invită să le faci) fiind încapsulate într-o instalație creată de Cosmin Paulescu (Cozo), sub forma unor hărți.

Parte din instalație vor fi și lucrările concepute de artistul sibian Alexandru Cînean, prezentate în cadrul expoziției EYE SB-YOU! (FITS 2021) și recontextualizate pentru proiectul „Reconnecting the City”. Ochii pictaţi în lucarnele caselor din Sibiu, prin care orașul a devenit spectator al propriilor istorii, vor adăuga noi istorii și imagini, dintr-o altă perspectivă: atunci înregistrau în mod direct și ca un „spectator” obiectiv viața orașului, acum devin „spectatori” subiectivi care înmagazinează amintiri prin intermediul unei experiențe performative indirecte – „The Walks”.  

Perspectiva este completată de „oamenii” artistei Anca Boeriu, care dau glas orașului prin „prezență”, dar și prin intermediul unei instalații audio: Te uiți împrejur, privești, asculți, simți. Este relația ta de iubire cu orașul. Atunci te întrebi dacă oamenii locuiesc orașul sau se lasă locuiți de acesta.

Proiectul expozițional face parte din Anuala de Artă și Știință – Neo Art CONNECT (NAC), prima platformă națională, rețea și anuală de artă și știință, inițiată de Galeria Galateca și Asociația Culturală Neo Art România și dezvoltată în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale, având ca partener strategic Fundația 9. Platforma și-a început manifestările artistice pe 18 mai cu o expoziție intitulată RECONECTARE care a oferit vizitatorilor oportunitatea de a vedea cele cinci proiecte câștigătoare ale burselor oferite în cadrul programului de BRD Groupe Société Générale, în ediția pilot Neo Art CONNECT, desfășurată în toamna anului 2022. Activitățile din cadrul platformei se vor încheia la finalul lunii iulie 2023.