"Un singur compozit, o singură structură, o singură paradigmă sau stil de abordare. Poate fi asta suficient în a înțelege ce se întâmplă în jur? Nevoia pe care o simțim în alegerea a ceea ce vedem este impulsionată de modul de gândire și perspectivă, pentru că societatea în care astăzi ne desfășurăm gravitează în jurul acestor noțiuni. Nu ca elemente de sine stătătoare, ci în contextul social universal. Începutul, ca nou, vine din modul de gândire nou, din perspectiva nouă, cu postmodernitatea ca moment temporal și spațial nou pentru societate. Vedem în jur, în jos, în sus - apropiem perspective, dar cum le putem lipi, aglutina astfel încât să compunem un ideal de realitate și nu un simulacru. Fotografia lui Cornel Lazia vorbește despre un ecosistem, format din compunerea dintre clădiri, oameni, stiluri de viață și obsesii urbane.
În fotografia sa, Cornel Lazia explorează ideea unui nou cod al orașelor prin reinterpretarea relației om-structură, având intenția finală de a crea un oraș ideal care trăiește și respiră într-o dimensiune imaginară, înmagazinând aspirații ce se hrănesc cu inspirație. La un nivel strict personal, această selecție ilustrează numeroasele sale conexiuni cu aceste “aglomerări umane”, adevărate reactoare ale omenirii care alimentează progresul și paradoxal, uneori, speranța." (Eugen Rădescu)
Cornel Lazia a început să creeze fotografii în 1990, anul care a marcat sfârșitul erei comuniste în România. La scurt timp, a început să filmeze scurt-metraje. "Phoenix" și "Mimi" sunt două dintre filmele sale care vor stabili tonul lucrărilor sale ulterioare. “Phoenix” a fost un film de festival care vorbea despre revenirea uneia dintre faimoasele trupe folclorice românești, "Phoenix", pe scena românească după ce au fost în exil timp de 20 de ani. Acesta a fost doar începutul unei fuziuni între pasiunea sa pentru fotografie și interesul său pentru muzică. În anii care vin, Cornel a început să fotografieze scena muzicală emergentă din București. Fotografia lui a ajutat la afirmarea unor artiști, din primele zile de existență ale formațiilor Șuie Paparude, DJ Vasile, BUG Mafia, Omul cu Șobolani, Deceneu. “Mimi”, al doilea film scurt, ilustrează calitățile mai senine ale operei sale. O mulțime de aspecte contemplative ale lui Cornel pot fi văzute în fotografia de modă: portrete, cărți de model în Elle, Beaumonde, Tabu, Cosmopolitan și One. Tehnicile sale de iluminare precise și stilul său curat și spontan de a fotografia, includ o gamă largă de subiecte și clienți. În prezent, Cornel lucrează cu capturarea instantaneelor a tot ceea ce provoacă ideile moderne urbane. Trăiește și lucrează în București.
Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii în științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, "Common Nostalgia" la Pavilion, “Hidden Shadows/Roma stories” Mobius Gallery București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale și președinte al board-ului organizațional BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele "Franchise" și "Unsolicited Proposal Program". A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Paris Photo, Paris, Gulbenkian Centre, Lisabona. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.