Exhibition Category: Expoziții trecute

„Lucrarea reprezintă o grădină proiectată și construită pentru expoziția actuală. Ea reprezintă o amintire din copilărie a grădinilor care înconjoară fabrica de ciment din Turda. Din cauza poluării excesive, toate fructele, legumele și plantele din jurul fabricii erau acoperite cu ciment, iar când ploua, toate deveneau cimentate. Întregul oraș era acoperit într-un strat subțire de ciment; chiar și in diminetile de primavara când mama ma ducea la grădiniță, aveam sentimentul că a nins, din cauza stratului care acoperea orasul cu praful de ciment.
Această grădină reprezintă, de asemenea, o metaforă a modului în care noi, ca o societate, ne înconjuram cu beton, astfel natura devenind un lux, un loc pe care îl vizităm în timpul liber. Suntem înstrăinați de natură, iar habitatul nostru natural au devenit zidurile, drumurile și trotuarele din beton, pe care ne plimbăm zilnic în orașele care, mai ales în România, au distrus lent și au scăpat de majoritatea parcurilor și grădinilor.” (Liviu Bulea)

„Liviu Bulea creează semne de întrebare care îndeamnă la cercetare și acțiune. Deși expune și călătorește mult în afara țării sale, el rămâne dedicat comunității de unde provine și provoacă spectatorul (în sensul lui Giovanni Sartori) la a imagina viața pe care o au locuitorii urbani din zonele pe care le cercetează el. Exploatează culori, griuri, texturi crude, unde juxtapunerea simplă a materialelor sugerează interesele profunde în punerea la un loc a oamenilor și a problemelor pe care le sesizează în realitatea cotidiană.
Mă tulbură cumva (în sens pozitiv) că Bulea poate folosi materiale care în primă utilizare par banale și ne întoarce cumva la formalismul anilor ’60, dar care, gradual, ne reamintește de opresiva realitate. O mișcare interesantă care amintește de “The Politics of Aesthetics” a lui Jacques Rancière.” (Răzvan Ion)

Liviu Bulea este un artist independent de 29 de ani, care trăiește și lucrează în Cluj-Napoca, România. A studiat la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca în perioada 2008 – 2013. A expus la Galeria Iaga , Cluj-Napoca; Shelter Club, Amsterdam; Galeria MORA, București; Paralel Viena, Austria; Make A Point, București; Galeria Visual Kontakt, Cluj-Napoca și Oradea; Muzeul de artă Jurmala, Letonia; ASP Katowice, Polonia; la cea de-a 4-a ediție a Bienalei Studențești Internaționale din Novi Sad, Serbia, Bucharest Biennale 8 etc. A participat la următoarele rezidențe: Styria AiR, Graz, Austria; Reactor de Artă și Experiment, Cluj Napoca, România; Kultur Kontakt Viena, Austria; Visual Kontakt în Oradea, România.

Răzvan Ion este teoretician, curator și manager cultural. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. Anținut prelegeri și conferințe la diferite instotuții academice și de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. Este co-fondator al Bucharest Biennale, Pavilion Journal și Reforma Photo Days (împreună cu Eugen Rădescu). Este profesor la Universitatea București unde predă un curs de gândire critică și studii curatoriale. Recent a curatoriat Bucharest Biennale 8 împreună cu Beral Madra.

„În Rooms, spațiul real și cel virtual se află într-o relație de continuitate. Virtualul este asociat cu fictivul, irealul, dar trimite totodată către posibilități sau alternative care nu pot fi imaginate fără a recurge la cunoștințele despre lume, la patternuri – privite ca modele funcționale sau stereotipuri și care, la nivel formal, pot fi descrise ca șabloane sau tipare a căror construcție are la bază repetiția. Reprezentarea este circulară: obiectele digitale și cele materiale sunt, pe rând, reprezentări și obiecte reprezentate. Sunt aduse în discuție extinderea conceptului tradițional de pictură în mediul digital și raportul dintre pictură și timp.” (Claudia Brăileanu)
„Lucrările Claudiei Brăileanu vorbesc despre o estetică mecanică, ce are la bază elemente ce vin din structura matematică, aparent inflexibilă, tehnică, plină de semnificații „rigide”. Linia, ca element primordial al tehnologicului, devine subiect și obiect al construcției oricărei imagini; ea este cea care unește două puncte, două stări. Una din exprimările cele mai reprezentative ale instalației Claudiei o reprezintă conceptualizarea pattern-ului, a acelui element de expresie formală, ce impune o reprezentare, prin repetiție, a unei autenticități.” (Eugen Rădescu, curator)

Claudia Brăileanu (n. 1981) a studiat pictura la Universitatea Națională de Arte din București în perioada 2012-2017. În 2016 a obținut o bursă oferită de Academia de Arte din Leipzig. Practica sa artistică recentă include pictură și imagine generată de computer. Evoluând în jurul unui concept extins de pictură, elementele care formează conturul limbajului său vizual sunt linia și patternul (repetiția). În lucrările sale, aceste elemente devin conținut. Prima sa expoziție personală (‘Deviations. Line, Pink…Black Square’) a avut loc în 2017 la Galeria Mobius din București. A participat la expoziții de grup ca Out of the Blue, Galeria Mobius (București, 2017); StartPoint Prize, Victoria Art Center (București, 2017); Zum Zoom Zoum, Gapgap (Leipzig, 2017); Rundgang, HGB Leipzig (2017); Dada, adică nu!, Jecza Gallery (Timișoara, 2016); Bucharest Contemporary/ Reshaping Landscapes, Five Plus Art Gallery (Viena, 2016); Tendencies in Contemporary Romanian Painting, Ambasada României în Berlin (2015), The Second International Student Drawing Biennial (Sofia, 2014). Trăiește și lucrează în București.

Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii in științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “presently i have nothing to show and i’m showing it!” și „Common Nostalgia” la Pavilion, “Hidden Shadows/Roma stories” Mobius Gallery București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele „Franchise” și „Unsolicited Proposal Program”. A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Universitatea de Arte, Cluj. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.

“Miracolul fotografiei, al așa-numitului obiect imagine, este să dezvăluie o lume radical non-obiectivă (Baudrillard). Josef Polleross extrage momente și locuri implicându-se indirect pe sine în mediul social reflectând perspectiva sa societală fie că se află în Afghanistan, India, Romania, Egypt, Georgia sau Iran. Lumea lui Polleross este non-obiectivă, dar reală. Lucrările sale ne arată ceva ce nu am fi văzut dacă camera nu s-ar fi aflat în mâinle lui.” (Răzvan Ion)

Josef Polleross este fotojurnalist și artist austriac. Lucrările sale au fot publicate în New York Times, Bild, Washington Post, Cairo Times, Life, Newsweek, Time, Geo, Stern, Spiegel etc. A expus în MAK, Vienna; Teheran City Photo Museum; Month of Photography in Vienna; Gallery Lumina, Vienna; Museum of Modern Art, Ankara; Leica Gallery, New York; etc. A publicat mai multe cărți ultima fiind “Thailand Triptychs”. După ce a locuit la New York, Cairo și Bangkok, Josef Polleross s-a întors la Vienna. www.polleross.com

Răzvan Ion este teoretician, curator și manager cultural. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. Anținut prelegeri și conferințe la diferite instotuții academice și de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. Este co-fondator al Bucharest Biennale, Pavilion Journal și Reforma Photo Days (împreună cu Eugen Rădescu). Este profesor la Universitatea București unde predă un curs de gândire critică și studii curatoriale. Recent a curatoriat Bucharest Biennale 8 împreună cu Beral Madra.

„În urmă cu 30 de ani, foarte la modă în casele românilor, carpeta Răpirea din Serai ce ilustra o scenă din opera lui Mozart, devine astăzi un veridic simbol old school al kitsch-ului contemporan. A fost evacuată dupa ’89 din memoria populară colectivă lăsând loc noilor produse consumeriste să strălucească.
Instalația interactivă Fight with Mozart este alcătuită dintr-un sac de box tapițat într-o carpetă de perete cu tema Răpirea din Serai, două mănuși de box tapițate, și un sistem de sunet care redă pasaje din opera Die Entführung aus dem Serail (Răpirea din Serai) compusă de Wolfgang Amadeus Mozart.
Astfel, privitorul/participantul la expoziție poate să interacționeze la propiu boxând în direct pe opera lui Mozart” Mihai Zgondoiu”

„Mecanismul de reproducere a unor obiecte relevante pentru trecut pare un răspuns la anxietate. O anxietate a prezentului proiectat pe un trecut reprezentat de obiecte acum aparent nerelevante. Mihai Zgondoiu este un artist care alege analiza lucrurilor aparent banale pentru a ne duce spre înțelegerea sociologică a unei epoci.” Răzvan Ion

Mihai Zgondoiu (n.1982) este artist, curator și galerist cu studii masterale și doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă ca asist. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte din București – FADD, dep. Design. În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane.
Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea noastră actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expozitii/proiecte personale sunt: EXTRAfaces, Galeria Uj Kriterion – Miercurea Ciuc 2017, Fight with Mozart, RKI – Vienna Contemporary (AT) 2017, Noul Zid – Calina. spațiu de artă contemporană Timișoara 2017, Dada Brancusi, Galeria MB-XL Bruxelles (BE) 2016 & Galeria Galateca – București 2016, Mâna de aur a artistului, Galeria FivePlus – Viena (AT) 2014 & Galeria Aiurart – București 2013, Somnul lui Lenin, Piața Presei – Bucureşti 2011, Linia Roșie, Centrul Național al Dansului din Bucureşti 2011, Covorul Roșu, Curtea Muzeului Schlooss – Linz, (AT) 2011, Libertatea ca șablon, Galeria Hampden – Incubator Art Space, Amherst, Massachusetts (USA) 2010, Eu matriță, Galeria Calina – Timișoara 2009, Eu, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal. Sibiu 2008. A mai participat în expoziții/proiectele de grup: RERE. Overriding Design with Art and Vice-Versa – Vienna Design Week 2016 (AT), DADADA – Media Art Festival – Muzeul de Artă – Arad 2016, Transformation – Muzeul Beelden Aan Zee, Haga (HO) 2014, BB6 (Bucharest International Biennial for Contemporary Art) 2014, IEEB4 & IEEB7 (International Experimental Engraving Biennial 2010, 2016), Now Art Now Future (The International Biennial of print – Vilnius 2008), lucrările sale aflându-se în colecții particulare și de stat: Colecția de Artă Luciano Benetton (IT), Colecția de artă Alain Servais (BE), Colecția de artă Avium (RO), Colecția de Artă Daniel Ștefănică (RO), Colecția de Artă Năsui (RO), Colecția de Artă Herczeg (RO), Fundația Calina, Colecția de Artă DFEWA (DE), Muzeul de Artă Vizuală, Galați (RO), Muzeul Florean de Artă Contemporană-Baia-Mare (RO), Muzeul Naţional de Artă-Satu Mare (RO).

Răzvan Ion este artist, curator și teoretician. A expus în cadrul Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery- Belgrade, National Museum of Art – Cluj, ICA – Bucharest, NY Experimental Festival, InterFACES – Bangkok, Centro Cultural del Matadero – Huesca, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, National Museum of Art – Timișoara, ICA Budapest, New Langton – San Francisco etc. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. A ținut conferințe și prelegeri în cadrul a diferite instituții de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. A publicat în diverse cărți și reviste. Prima carte de artist i-a fost publicată în anul 2004. A editat mai multe reviste și cărți cea mai recentă fiind“Architectural Economy of a Biennial”. Este profesor la Universitatea din București unde predă studii curatoriale și gândire critică. Recent a fost numit curator al Bucharest Biennale 8, alături de Beral Madra.

„Red door/blue door” este un proiect work-in-progress ce face parte dintr-o construcție expozițională numită „Apocalypse/Beatus”, o serie de foto-montaje inspirate din beatus-ii spanioli din secolul al XI-lea. Beatus-ii sunt manuscrise iberice din Evul Mediu unde erau comentate și descifrate interpretările din Apocalipsa după Sfântul Ioan. Apocalipsa este un termen ce anunță un sfârșit și un început dihotomic: sfârșitul lumii, așa cum o știm noi și, în același timp, fericirea absolută (după tragic). „Red door” vorbește despre interpretarea acestor termeni din perspectiva performativă a unui paznic așezat în fața unei uși, în căutarea meditației prin simpla lui poziționare. Proiectul „Red door” este un performance/instalație, care are ca inspirație partea exterioară a clădirii, unde Arantxa Etcheverria are atelierul de lucru, o clădire construită de Marcel Iancu în 1934. „Blue door” și „Yellow door” vor face parte din aceleași căutări meditative ca cele din „Red door”: o zonă arhitecturală din atelierul artistei va fi refăcută și folosită într-un ansamblu performativ pe subiectul apocalipsei și al fericirii promise.”

Arantxa Etcheverria (n. 1975) este artistă de origine franceză, ce a studiat artele vizuale la Villa Arson din Nisa și scenografia la Teatrul Național din Strasbourg. Din 2013 a desfășurat o practică artistică legată de arhitectura modernistă a atelierului său din București. Fie că e vorba de pictură, de instalație sau de montaje foto și video, lucrările ei sunt rezultatul unei analize minuțioase a geometriei spațiului. A expus, printre altele, la Art Safari (2018), ArtEncounters (2017 Architectures, BARIL, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca (2016, solo); DADADA, Media Art Festival, Art Museum of Arad (2016); O tăcere dialogică, Club Electroputere, Craiova (2016); Comedia, Art On Display Project, Musette Kube, București (2015, solo); Video Zoom Romania, Museo di Roma / Sala Uno, Roma (2015); Corner, Galeria Calina, Timișoara (2014, solo); Objects of Desire, Galeria Sabot, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca (2014); Studio/Structures, Muzeul Național de Artă Contemporană – Anexa, București (2013, solo); BB6 – Bienala Internațională de Artă Contemporană București (2013). Este reprezentată de galeria Baril, Cluj. Trăiește și lucrează la București.

Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii in științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “presently i have nothing to show and i’m showing it!” și „Common Nostalgia” la Pavilion, București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele „Franchise” și „Unsolicited Proposal Program”. A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Universitatea de Arte, Cluj. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.

”Postponed Tomorrow” vorbește în primul rând despre Impas. Despre incapacitatea de a lua cea mai potrivită decizie într-un moment critic. Mă refer la apariția unui blocaj care rezultă, în mod paradoxal, nu din cauza vreunui handicap de ordin fizic sau intelectual ci dintr-un „prea plin” de posibile. A comunica este vital, însă într-un context social „plin de comunicare” zgomotul generat de acesta anulează orice efect al comunicării. Prin urmare, a alege un mesaj simplu, clar, puternic și eficient devine o treabă din ce în ce mai complicată. A nu ști ce să alegi mai întâi și mai repede, să spui pentru că toate lucrurile „importante” sunt la fel de importante, a fi obligat să alegi un singur lucru de zis tocmai ca mesajul să poată produce efecte, creează un fel de „paralizie” egală cu nonacțiunea. Această incapacitate de a decide corect în regim de urgență este rezultatul unui cumul de factori tipic umani: amânări, îndoieli, vulnerabilități, temeri diverse, dar, mai ales, teama de a nu greși…” (Cătălin Burcea)

„Cătălin Burcea analizează conceptual nonacțiunea produsă de imposibilitatea certitudinii. Imposibilitatea predicţiei implică imposibilitatea principială de a distinge.Pe de altă parte, siguranța creează propriile probleme. Burcea ridică semne de întrebare și pune în dezbatere chiar mecanismele societale acceptate care produc adesea erori. Abordarea conceptuală a lui Cătălin Burcea este permanent ”time-specific“. Mereu conectat socio-politic, întotdeauna atent la reactivitatea societală.” (Răzvan Ion)

Cătălin Burcea este artist. A expus printre altele la Bienala JCE (6), Beffroi de Montrouge, Paris; AltroQuale, Jesi, Ancona; National Contemporary Art Museum, Bucharest; Victoria Art Center, Bucharest; Galeria Calina, Timișoara; ARCUB Gabroveni, București; Alert Studio, București; VIENNAFAIR, Viena; Contemporary Art Ruhr, Centrul de Artă Contemporană Castel Ujazdowski, Varșovia; Galeria Spațiu Intact, Cluj-Napoca; Knoll Gallery, Viena. Este co-fondator și Coordonator de Proiect la ALERT Studio (White Code), București. Recent a fost selectat să reprezinte România în expoziția “How We See Things”, organizată cu prilejul Președinției Austriei la Uniunea Europeană. Trăiește și lucrează la București.

Răzvan Ion este artist, curator și teoretician. A expus în cadrul Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery – Belgrade, National Museum of Art – Cluj, ICA – Bucharest, NY Experimental Festival, InterFACES – Bangkok, Centro Cultural del Matadero – Huesca, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, National Museum of Art – Timișoara, ICA Budapest, New Langton – San Francisco, Constanța Art Museum etc. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. A ținut conferințe și prelegeri în cadrul a diferite instituții de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. A publicat în diverse cărți și reviste. Prima carte de artist i-a fost publicată în anul 2004. A editat mai multe reviste și cărți cea mai recentă fiind “Architectural Economy of a Biennial”. Este profesor la Universitatea din București unde predă studii curatoriale și gândire critică. Recent a fost numit curator al Bucharest Biennale 8, alături de Beral Madra.

Un eveniment paralel Bucharest Biennale 8.

“Petra Martin pune în discuție așteptarea ca mecanism de tranziție, de reflecție înaintea unui moment inevitabil, dorit sau nu. Pentru Martin obiectul capătă un concept diferit și repune în discuție așteptarea ca reflecție a imposibilității de a controla cursul evenimentelor. Lumea este o mare sală de așteptare compusă din micro-așteptări inserate în propria substanță.” (Theodor Moise)

“Waiting Time este un proiect care cercetează suspendarea unor momente și analiza unor acțiuni simple, precum statul pe scaun sau într-un pat. Scaunul reprezentat este locul în care bunicul fuma țigară după țigară, dilatând timpul, amânând, așteptând; patul este locul în care a stat întins în ultimele zile din viață. Astfel, scaunul și patul nu mai pot fi detașate de semnificația universală pe care o capătă – deși legate de un loc și o persoană concretă, ele devin obiecte-cheie și pretexte de meditație asupra vieții în general.” (Petra Martin)

Petra Martin (n. 1997) este artist și grafician. A expus la Fundația Culturală Ilfoveanu, Universitatea de Arte București ș.a. Realizează work-shop-uri educaționale și a creat grafica pentru diverse proiecte. Recent a fost selectată în expoziția „Junge Rumänische Plakatkunst” la Fantom, Berlin.Trăiește și lucrează la București.

Theodor Moise (n. 1996) este artist, graphic designer și curator. A expus în diverse contexte, a editat și ilustrat cărți și reviste. Recent a fost selectat în expoziția „Junge Rumänische Plakatkunst” la Fantom, Berlin. A expus la Galeria creart București, Muzeul Ianca, Universitatea Națională de Artă București și Muzeul de Artă din Cluj. Este graphic designer permanent al Galeriei creart București și al Bucharest Biennale. Din 2017 este assistant curator al Bucharest Biennale 8. Trăiește și lucrează la București.

“În lucrările lui Gabi Stamate intuiești imediat șarmanta și voluptoasa lui apăsare spre lucrurile urbane, de aici, de aproape, din locuri gri și umede, cimentate cu amintiri. Gabi este preocupat de așezare, locuire, de urbanul acela al înstrăinării – orașul/orașele acelea care te fac să te simți un străin. Identitatea unui spațiu este legată de percepția și de semnificația acestuia pentru componenta umană. Lipsa identității înseamnă lipsa atașamentului populației și a diversității de experiențe ale unui loc. Aceasta se asociază cu noțiunea de non-spațiu, adică inexistența unei legături între locul fizic și semnificația acestuia, legătură în contextul nivelului cultural și emoțional. Trăitul în aglomerație te poate lăsa fără memorie, așa cum o și poate stimula cel mai bine, iar lucrările lui Gabi Stamate invocă exact acest vestigiu: memoria ca istorie personală.” (Eugen Rădescu)

“Sănătatea, achitarea facturilor şi ceva în plus, pentru cărţi şi o sticlă de vin, consider că este suficient(ul). A nu deţine provizii sau economii este preţul libertăţii mele. Plec cînd vreau, vin cînd vreau. Să nu te ştie nici vîntul, nici pămîntul. Detartrez closetul sau nu. Şi îl rog pe Dumnezeu, ca atunci cînd va fi să fie, s-o facă din prima.” (Gabi Stamate în re-forma.ro)

Gabi Stamate s-a născut în oraşul Ploieşti, România, în anul 1958. De-a lungul timpului s-a interesat constant de studiul şi înţelegerea limbajului vizual şi a frecventat diverse forme de şcolarizare artistică. Este absolvent de regie de film şi master în artă murală, rută laică. A expus în spații precum Atelier 030202, Calina Gallery, Mora Art Center, Alert Studio etc. A ținut numeroase conferințe și a fost publicat în diverse ziare și reviste. Preocupările sale artistice vizează, deopotrivă, atît aspecte teoretice legate de domeniul filosofiei artei cît şi experimente în zona foto/video, instalaţie şi new media. Din anul 1978 trăieşte şi lucrează în Bucureşti.

Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii in științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “presently i have nothing to show and i’m showing it!” și „Common Nostalgia” la Pavilion, București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele „Franchise” și „Unsolicited Proposal Program”. A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Universitatea de Arte, Cluj. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.

“Feeding Idle” este un proces sistematic de ansamblare a unui singur obiect repetat in mod obsesiv pentru a obtine o ritmică mentală ritualică. “Feeding Idle” cercetează minuțios hibridizarea identității unui obiect, prin replicarea acestuia într-o cadență cvasi-iconografică. Tetina de silicon își anulează caracterul util de obiect folosit in hranirea nou-născutilor și devine componenta unui mecanism semiotic.” (Martin Balint)

“Serialitatea devine concept. Balint ne amintește că modul de reproducere a obiectelor industrial fabricate este un act de critică a supraviețurii prin capitalism. Obiectele aparent banale devin operă de artă, ne amintesc de schimbarea modului de analiză și ne ridică semne de întrebare. Semne de întrebare care devin baza gândirii critice și a practicii artistice a lui Martin Balint.” (Răzvan Ion, extras din textul “Martin Balint – Feeding Idle”)

Martin Balint este artist și designer. A studiat New Technologies for the Arts la Accademia di Belle Arti în Veneția. A primit National Art Prize of MIUR în 2003 (Italia) și grant-ul Bevilacqua La Masa Foundation în 2004. A participar în evenimente colaterale la Biennale di Venezia în 2005 și 2007, la OPEN – International exhibition of sculptures and installations (edițiile 11, 12 și 14) și la Manifesta 7 (2008). A fost pe lista scurtă a Arte Laguna Prize (2008) și Francesco Fabbri Art Prize (2014) – unde a primit mențuinea juriului. A primit un grant al Muzeului Național de Artă Contemporană București pentru expoziția SenzArt în 2014. În același an i-a fost decernat premiul Internetics pentru Best Interactive Brand Experience and Best Use of Technology. Martin Balint este unul dintre fondatorii grupului artistic CREAM (Creativity And Research in Arts and Media). Trăiește și locuiește la București.

Răzvan Ion este artist, curator și teoretician. A expus în cadrul Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery- Belgrade, National Museum of Art – Cluj, ICA – Bucharest, NY Experimental Festival, InterFACES – Bangkok, Centro Cultural del Matadero – Huesca, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, National Museum of Art – Timișoara, ICA Budapest, New Langton – San Francisco, Constanța Art Museum etc. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. A ținut conferințe și prelegeri în cadrul a diferite instituții de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. A publicat în diverse cărți și reviste. Prima carte de artist i-a fost publicată în anul 2004. A editat mai multe reviste și cărți cea mai recentă fiind “Architectural Economy of a Biennial”. Este profesor la Universitatea din București unde predă studii curatoriale și gândire critică. Recent a fost numit curator al Bucharest Biennale 8, alături de Beral Madra.

“Why go outside when everything happens inside my head” este un monolog vizual despre conflictul dintre a fi vizibil, abordabil, cu bateria plină la telefon și mereu funcțional emoțional. Prin contrast, există reprezentarea vulnerabilității, a fricii, a conflictului interior într-o imagine de plastic, hârtie și burete, în mișcare. Spațiul este umplut cu hârtie pe care artista scrie tot ce îi trece prin cap pe parcursul unei zile, un fel de exercițiu dadaist, dicteu automat, care fură privirea fără să te lase niciodată să vezi detaliile. O reprezentare frivolă – WOW, FUN, LOL – ușor de digerat, ușor de uitat, a vieții invizibile, care se consumă dincolo de ecranul telefonului și a calculatorului, dar niciodată complet în afara lor.

Andreea Chirică este artist și ilustrator de romane grafice. A publicat primul roman grafic „The year of the pioneer” în 2011, cu care a participat la Comicon New York și Barcelona. A colaborat în multiple rânduri cu revista DOR, Scena9, iar recent a ilustrat colecția de eseuri a lui Răzvan Exarhu. A participat la expoziția internațională ComiXConnection, a expus la MNAC în cadrul expoziției “Shrinking Cities”, la Muzeul Bucureștiului, la Salonul European de Bandă Desenată 2016, Centrul de Artă Mora. “Home Alone”, cea de-a doua ei carte a fost selecționată pentru expoziția principală din cadrul “Romanian Design Week” si a castigat premiul pentru ilustratie in cadrul concursului “Cele mai frumoase carti din Romania”. Urmează să expună la Cluj în galeria Visual Kontakt. Publică un desen pe zi pe instagram.com/persoana_fizica.

Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii in științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “presently i have nothing to show and i’m showing it!” și „Common Nostalgia” la Pavilion, București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele „Franchise” și „Unsolicited Proposal Program”. A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Universitatea de Arte, Cluj. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.